Primăria Buzău, angajament pe 10 ani, fără nicio consultare publică. 500 milioane de euro pentru neutralitate climatică

Municipiul Buzău își propune să atingă neutralitatea climatică până în anul 2035, adică să obțină un nivel zero al emisiilor de gaze cu efect de seră în următorii 10 ani. Este un obiectiv măreț care presupune costuri uriașe și care nu se știe ce impact va avea, între timp, asupra buzoienilor. Un proiect care prevede aprobarea contractului prin care municipiul se angajează să implementeze proiecte prin care să devină, până în 2035, un oraș verde va fi supus votului consilierilor locali municipali în ședința de joi dimineață. Se anunță o ședință tensionată, consilierii din opoziție acuzând lipsa de transparență.

În toamna anului trecut, municipiul Buzău a fost selectat în M100, platforma UE pentru neutralitate climatică, alături de alte 9 orașe. A fost primul pas prin care municipalitatea și-a asumat procesul de tranziție către o economie verde, care presupune reducerea emisiilor de carbon până în 2035. Acum, ar urma să fie semnat un contract prin care Buzăul se va angaja să facă ceea ce a promis. Contractul pentru care va fi cerut votul aleșilor este prezentat printr-un document care se întinde pe nu mai puțin de 364 de pagini. Sunt prezentate, pe scurt, măsurile pe care vor să le ia autoritățile locale pentru ca Buzăul să devină un oraș verde, adică un oraș în care calitatea aerului este mult îmbunătățită, sunt economisite resursele naturale, iar amprenta de carbon este redusă. Sunt vizate 6 domenii cheie.

De exemplu, printre măsurile care ar trebui luate pentru a atinge neutralitatea climatică sunt menționate reabilitări energetice și consolidări ale clădirilor, asigurarea unui iluminat public cu LED, amenajarea unui parc de panouri fotovoltaice, noi soluții pentru gestionarea apei pluviale, dar și amenajarea unui centru integrat pentru colectarea selectivă a deșeurilor prin contribuție voluntară. Pe de altă parte, ar urma să fie încurajat transportul în comun și crescută flota de vehicule electrice, amenajate mai multe stații de încărcare a vehiculelor electrice bazate pe energia verde,  în timp ce Bulevardul Bălcescu ar urma să devină pietonal pe o bună porțiune. O altă măsură-amenajarea de păduri urbane și mai multe spații verzi.

Costuri de aproape 500 mil euro. De unde bani?

Toate planurile trecute în acest contract ar trebui implementate de Primăria Buzău cu bani publici, care nu vor fi deloc puțini. Sunt estimate costuri totale de circa 480 de milioane de euro, din care 68% ar trebui să vină din din fonduri europene și naționale, se arată în proiectul de hotărâre, iar restul asigurat de Primăria Buzău.

Costurile enorme ale unui asemenea proiect, dar și lipsa informațiilor exacte despre măsurile care vor fi luate, dar și despre impactul pe care îl vor avea asupra vieții buzoienilor au determinat consilierii din Opoziție să lanseze o serie de întrebări și acuzații. Florin Drăgulin, consilier local municipal ADU, pune pe tapet lipsa unei consultări publice, care ar fi trebuit să fie prima etapă.

“M-aș fi asteptat ca acest proiect să fie dezbătut ca în cazul referendumului pentru Țintești, buzoienii cred că sunt interesați să știe ce îi așteaptă în următorii 10 ani. Să transformi Buzăul într-un oraș inteligent? Gândiți-vă ce se întâmplă pe Unirii cu sistemul inteligent, nu funcționează. Eu am impresia că suntem folosiți drept cobai. Fac un apel mâine către consilierii PSD să nu votăm proiectul, să amânăm măcar o lună, să vină domnul primar și să explice despre ce este vorba. Odată semnat acest contract, costurile pentru buzoieni vor crește semnificativ în cazul construirii unei case sau achiziția de autovehicule”, a declarat, la Focus TV, consilierul local ADU Florin Drăgulin.

Consilierii PNL, USR, SOS spun că nu vor vota acest proiect, întrucât autoritățile ar fi trebuit să vină în fața buzoienilor și să explice clar ce vor să facă și de unde vor lua banii. Asta cu atât mai mult cu cât, mai mult ca sigur, Primăria Buzău va apela la noi credite bancare.

“Acest proiect nu este o inițiativă foarte clară, nu are niște obiective foarte clare pe care ar trebui să le atingem până în 2035. Cert este că va avea un impact economic, pentru că ne angajăm la împrumuturi de peste 150 de milioane euro, între 2026 și 2035, împrumuturi de la băncile comerciale, Trezoreria statului, dar și de la alte instituții financiare naționale sau internationale. Costurile totale sunt de aproape 500 de milioane de euro, din care 152 milioane vor fi împrumuturi. Pe lângă acești bani, se vor implementa noi taxe pentru mașinile Diesel, adică cei care au mașini Diesel vor suporta o taxă ecologică, cât va fi ea, vom vedea. Numai întreținerea proiectelor în desfășurare pe această temă ne va costa anual 15 milioane € . Este incredibil de mult și cred că bugetul local nu va suporta în anii următori asemenea cheltuieli”, a declarat, la Focus Tv, consilierul local PNL Irinel Cârstea.

La rândul său, consilierul municipal Silviu Roșioru a făcut o analiză complexă a proiectului privind intenția ca Buzăul să devină un oraș neutru din punct de vedere climatic, în care arată că impactul financiar este mult peste bugetul municipiului. Alesul municipal arată că buzoienii, mediul de afaceri și întreg orașul vor suporta consecințele.

• – Povara financiară depășește cu mult capacitatea orașului. Planul solicită investiții de aproape 480 mil. € până în 2035, dintre care peste 463 mil. € sunt costuri inițiale. Bugetul anual al municipiului abia depășește 80 mil. € și depinde în proporție de 60 % de transferuri și subvenții. Semnarea contractului ar însemna să ne angajăm la cheltuieli uriașe fără o certitudine reală a finanțării, împingând orașul către împrumuturi masive și posibile majorări de taxe.
• – Contribuabilii vor suporta costul. Întreținerea infrastructurii climatice ar mai însemna costuri operaționale anuale de peste 15 mil. €. Pentru a acoperi aceste sume, administrația ar trebui să crească taxele locale, să introducă taxe de congestie sau să reducă alte servicii. (…) Familiile cu venituri mici ar fi cele mai afectate.
• – Mediul de afaceri se confruntă cu incertitudine și costuri suplimentare. Planul impune modernizarea clădirilor la standarde nZEB/ZEB și schimbarea parcului auto către vehicule electrice. Clădirile eficiente energetic și materialele „verzi” sunt însă scumpe și greu de găsit pe piața locală.

Ședința CLM în care va fi supus votului aleșilor contractul privind obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2023 va avea loc mâine dimineață, de la ora 9:30.