După mulți ani în care proiectul hidrocentralei Surduc-Siriu a stat sub semnul întrebării, Ministerul Mediului a anunțat astăzi că a emis acordul de mediu, documentul care ar trebui să permită finalizarea unei investiții începute încă din anii ’80 și ajunsă acum la un pas de final, cu un stadiu de execuție de 85%. Oficialii de la București spun că au analizat tot, de la pești la debite, însă pe malul râului Bâsca Mare, la Gura Teghii, vestea nu a adus liniște.
Potrivit Ministerului Mediului, decizia nu a fost ușoară. Asta în condițiile în care au fost peste 400 de sesizări din partea oamenilor și a ONG-urilor.
”Decizia vine după parcurgerea integrală a procedurilor legale de evaluare a impactului asupra mediului și după o etapă extinsă de consultare publică, în care ministerul a analizat în detaliu toate observațiile primite, inclusiv pe cele care nu se refereau direct la conținutul proiectului de acord de mediu. Astfel, în perioada de consultare publică a deciziei de emitere a acordului de mediu, inclusiv a proiectului de acord de mediu, s-au primit 442 seturi de mesaje (436 persoane fizice și 6 persoane juridice), din care 316 seturi cu conținut identic (un număr de 5 afirmații preluate integral, fără dovezi sau justificare din punct de vedere tehnic). Restul seturilor de mesaje au constituit preluări de fragmente din cele 5 afirmații (fără dovezi sau justificare tehnică), sau au exprimat opoziția față de proiect (fără o justificare tehnică). elementele semnalate au vizat în proporție de >90% aspecte care au fost ridicate de publicul interesat în perioada de dezbatere publică și de analiză a calității studiilor de mediu elaborate pentru proiect, fiind cunoscute la data luării deciziei de emitere a acordului de mediu”.
Instituția spune că a pus condiții dure constructorului. Practic, promite că totul va fi monitorizat transparent, iar dacă ceva nu merge bine, proiectul nu primește autorizația finală de funcționare.
„Măsurile care vor fi luate se referă la măsurile de bază, obligatorii, dar și la măsuri privind asigurarea debitului ecologic/de servitute şi îmbunătățirea conectivității longitudinale precum și la publicarea tuturor datelor de monitorizare de la stațiile automate online pe site-ul beneficiarului și transmiterea acestora către A.N. „Apele Române” în timp real. De asemenea, a fost inclusă ca obligație a titularului elaborarea unui studiu cu privire la lucrările necesare pentru evitarea pagubelor și pentru satisfacerea cerințelor socio-economice de resursă de apă pentru comunitățile riverane”.
Totuși, la fața locului, oamenii sunt în continuare nemulțumiți. Profesorul Ștefan Petriceanu, cel care luptă pentru drepturile localnicilor prin Asociația „Tainița Baștinei”, spune lucrurilor pe nume. Pentru el, studiile pe care se bazează Ministerul sunt reci și ignoră exact ce doare mai tare: omul care depinde de râu ca să trăiască.
„Cerința noastră și ceea ce solicităm noi este să avem o documentație tehnică coerentă și de calitate, pentru că am foarte multe observații pe care le-am trimis la Minister, le-am trimis factorilor de decizie, referitoare la incongruențele care există în raportul privind impactul asupra mediului, la studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, inclusiv asupra oamenilor. Acolo oamenii sunt puși într-un tabel, atât, cu DA și NU și cu un punctaj. Nici măcar nu există în SEICA (Studiul de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă – N.R.) un capitol de impact asupra oamenilor, adică gura de unde oamenii beau apă. Noi acum avem niște prelevări de apă. Dacă acest corp de apă va fi afectat – și va fi afectat, pentru că așa spune chiar studiul, SEICA spune că va fi afectat, risc de afectare – nu spune cu cât. Asta dorim: să fie făcut un studiu coerent și să vină cu niște propuneri, contramăsuri care să acopere aceste riscuri”, a declarat, recent, Ștefan Petriceanu la Focus TV.
Pentru statul român, însă, Bâsca Mare nu e doar un râu, iar Ministerul insistă că România are nevoie de această hidrocentrală, tocmai pentru ca sistemul energetic să nu pice atunci când nu bate vântul sau nu e soare.
„Din perspectiva politicii energetice, AHE Surduc–Siriu se înscrie în categoria infrastructurilor strategice pentru securitatea energetică, contribuind nu doar la producția de energie electrică, ci și la serviciile de sistem esențiale funcționării Sistemului Energetic Național, respectiv reglaj de frecvență, echilibrare și flexibilitate operațională. Aceste funcții devin cu atât mai importante în contextul creșterii ponderii surselor variabile (eolian și solar), care necesită capacități flexibile și predictibile pentru stabilizarea rețelei”, spune Ministerul Mediului.
Adaugă comentarii