Colectarea separată a deșeurilor textile a devenit obligatorie, de la 1 ianuarie, și în România, astfel că, pe repede înainte, primăriile s-au mobilizat pentru a îndeplini directiva europeană. Zis și făcut, însă următoarea întrebare firească este ce se întâmplă cu toate aceste deșeuri textile, iar răspunsul dar și soluția au venit de la președintele celui mai mare grup de firme de reciclare din țară, cu sediu principal la Buzău, Constantin Damov. Invitat la Connect News, președintele Green Group a anunțat că se fac pași importanți pentru ca Buzăul să poată bifa o nouă premieră în domeniul reciclării. Este vorba despre înființarea unei prime secții pentru reciclarea deșeurilor textile din poliester.
”Anual, în Europa, se aruncă circa 8 milioane de tone de textile și mai mult de două treimi ajung la groapa de gunoi. Altele sunt tocate și folosite ca și combustibil pentru fabricile de var și ciment. România se găsește tot în această, să zicem, organizare europeană, presiunea începând de a se pune mai mult de anul viitor. Nu sunt soluții multe nici în Europa, dar pentru că noi (n.r.- Green Group) suntem producători de fibră de poliester ne-am propus ca să nu mai producem numai din PET-uri, PET-urile urmând să le folosim tot mai mult ca și ambalaje, și să strângem acele textile din poliester (n.r.- echipamentul de protecție, tricourile sportive, care sunt toate din poliester) și să începem obținerea de fibră din textile. Lucrul este, tehnic, posibil”, a anunțat Constantin Damov.
Ideea este deja testată de doi ani într-una dintre fabricile de la Buzău, iar rezultatele au arătat că reciclarea textilelor din poliester este posibilă.
”Noi facem experimente de circa doi ani de zile la Buzău. Am început prin a recicla fibra deșeu care rezultă de la noi din producție. De anul trecut, împreună cu o companie mica din Tîrgoviște, avem o metodă prin care reciclăm centurile de siguranță de la mașini și rezultatele sunt foarte încurajatoare astfel că ne-am propus, ca până la sfârșitul anului, să avem o primă secție de procesare a materialelor textile din poliester”, a anuțat Constantin Damov, în exclusivitate, la Focus TV.
Mai mult decât, compania a depus și un proiect pentru obținerea unei finanțări europene prin PNRR, în valoarea de 8,5 milioane de euro, suma de care ar fi nevoie pentru startul acestei noi secții.
”Dacă finanțarea se va realiza, atunci, la începutul anului viitor, vom avea într-adevăr o secție funcțională unde sperăm să producem cantități industriale de fibră sintetică reciclată din fibră”, a spus președintele Green Group.
Tehnologie ”furată” din Europa și Asia
Constantin Damov a dezvăluit faptul că studiază soluții folosite de alți specialiști atât din Europa cât și din Asia, iar, în câteva săptămâni, va pleca în Taiwan, unde există o tehnologie care ar putea transforma Buzăul într-un centru de inovație. Este vorba despre înlocuirea lemnului cu fibră din textile.
”Am văzut acolo soluții de folosire a fibrei sintetice în amestecuri din care se obțin produse de construcții, materiale de construcții, care arată ca și lemnul. Sunt materiale de construcții din care se pot face uși, pereți întregi, blaturi de mese, mobilier. Această ar da posibilitatea ca nimic să nu mai ajungă nici măcar la încinerare și să putem să înlocuim lemnul, pe cât se poate, cu produse care au la bază materialul textile. Inovația și perseverența adusă în Buzău ar putea să facă un centru extraordinar de inovație și în zona aceasta, lucru pe care, de ce să-l ascundem, ni-l dorim din tot sufletul și cred că avem partenerii potriviți”, a spus, încrezător, Constantin Damov.
Sortarea, veriga lipsă. ADI Eco Buzău trebuie să treacă la treabă
Investiția ar reprezenta o premieră nu doar pentru Buzău, ci și și pentru întrega țară pentru că tehnologia folosită aici va fi una cu totul nouă, și, la fel, va fi calitatea produselor finite obținute în urma procesului de reciclare. Există totuși o componentă din acest circuit care lipsește. Este vorba despre materia primă pentru că toate aceste deșeuri textile sunt acum colectate la gramadă, ori compoziția poate fi diferită de la un produs la altul, iar acestea ar trebui sortate. Cu alte cuvinte, pentru ca la secția de la Buzău să ajungă doar materialele textile din poliester , între colectare și reciclare ar trebui să existe sortarea, adică pe textile din bumbac, poliester, lână și mătase. Iar aceasta sarcină, subliniază Constantin Damov, îi revine Asociației de Dezvoltare Intercomunitară , în speță ADI Eco Buzău 2009, care prin Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor să pună la punct și această piesă lipsă pentru ca lanțul colectare-reciclare să fie complet.
”Aceste textile trebuiesc sortate în funcție de tipul de material pentru că numai așa vom putea să facem o reciclare de calitate. Dacă ele vin în amestec nu vom putea să facem minuni. Deci veriga lipsă astăzi pentru a avea o reciclare extraordinară este o sortare nemaipomenită. (…) Noi putem recicla conținut de poliester până la 85% minimum. Dar pentru a putea să avem o reciclare bună în România va trebui investit și asta sperăm să facă ADI Buzău și alte ADI-uri din țară și SMID-uri din țară”, a subliniat Constantin Damov.
Sortarea produselor ar putea fi utilă și în refolosirea unor produse. De exemplu, a explicat Damov la Connect News, ”în Bulgaria, din tricourile de bumbac se fac lavete pentru toată industria și toate service-urile auto, se fac umpluturi se fac izolații. Deci sunt materiale care, până la reciclare, pot să fie utilizate.”
Cu toate acestea, Constantin Damov , în calitate și de preşedinte al Coaliţiei pentru Economie Circulară din România, a punctat faptul că „din păcate, ne-a luat cam repede directiva europeană privind colectarea selectivă a deșeurilor. Pe noi, în general, ne iau lucrurile prin surprindere și la organizare și la legislație, dar poate că e mai bine așa pentru că avem presiunea deja primului lucru făcut, adică colectarea” , iar în acest context va exista o mobilizare mai bună.
”Eu cred că România are șanse mari și Buzăul cele mai mari pentru a deveni un centru de foarte bună practică în Europa și nu numai” , a conchis Constantin Damov punctând, în același timp, și faptul că, pe viitor, și comportamentul consumatorilor ar trebui schimbat.
” Astăzi apar între 600 și 1000 de modele noi de îmbrăcăminte în fiecare zi. Este un consum cum nu s-a mai pomenit, iar noi am căzut în capcană ca și consumatori și consumăm enorm de mult textile pe care după două-trei purtări ne gândim să le aruncăm și să luăm altele. Ar trebui și modul de consum să-l schimbăm puțin să-l adaptăm, nu doar să creștem capacitățile de reciclare”.
Adaugă comentarii