Astăzi se împlinesc 48 de ani de la de la cutremurul din 4 martie 1977, cea mai recentă catastrofă naturală prin care a trecut țara noastră, dar și o lecție importantă pentru ceea ce a urmat. Seismul cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, cu epicentrul în Vrancea, a ucis aproape 1.600 de oameni, cei mai mulți în Capitală, care a fost cea mai afectată. Mii de clădiri s-au dărâmat ori au fost afectate puternic în urma cutremurului, care a provocat distrugeri inclusiv în alte țări, ca Republica Moldova sau Bulgaria. Nici Buzăul nu a scăpat, mai multe clădiri fiind afectate.
Cutremurul din 1977 a reprezentat, însă, o lecție importantă privind siguranța clădirilor. Tot ce s-a construit după momentul 4 martie a fost proiectat să reziste unui seism cu mult mai mare decât cel de acum 48 de ani. Chiar și în Buzău, spune expertul în siguranța construcțiilor, Viorel Constantinescu, clădirile construite după cutremurul major au fost ridicate după reguli noi, ceea ce le face să fie sigure în caz de seisme puternice.
“Un cutremur care, să zicem, va fi similar cu cel din ’77 nu poate să ducă la prăbușirea unor clădiri cu regim de înălțime până în 5-6 niveluri, la Buzău. Problema noastră esențială în Buzău este legată de clădirile înalte: blocul 17, din Micro 5 și blocul 41, din Micro 14. Acestea sunt blocuri înalte, ele sunt vulnerabile prin înălțimea lor, se știe că și în București au avut de suferit clădirile foarte vechi, cu regim înălțime 5- 6 niveluri și cele mici au avut de suferit, dar nu s-au prăbușit. În Buzău, după cutremurul din ’77, s-a construit folosind normativul din ’81, pentru că din ’77 până în ’81 s-a lucrat la acest normativ, care este mult mai sever. Deci, aș putea spune clădirile înalte din Buzău făcute după cutremurul din ’77 sunt clădiri sigure.”
Sunt, însă, și în municipiul Buzău câteva clădiri vulnerabile, a atras atenția inginerul Viorel Constantinescu. Este vorba despre blocurile din zona Bazarului, despre blocurile fără subsol, dar și despre blocurile în interiorul cărora s-au făcut lucrări de renovare după bunul plac, unde nu s-a ținut cot că sunt dărâmați pereți de susținere.
“Clădirile joase încadrate în clasa seismică I au anumite vulnerabilități. De exemplu, în zona Bazarului, vulnerabilitățile sunt date de prezența unor lentile de mâl și pentru clădirile de acolo, care nu au subsol, aceste lentile pot să fie foarte periculoase, aceasta este catalogată ca o vulnerabilitate. Subsolul din beton armat este o cutie rigidă care ajută o clădire foarte mult în cazul de cutremur, absoarbe din din acțiunea seismică.
În Centru este un bloc al cărui subsol a avut o centrală termică, desființată între timp, care a produs mari nenorociri, avarii destul de grave, grinzi cu secțiune pierdută și așa mai departe. El, în sine, ca structură nu reprezintă o vulnerabilitate la mișcare seismică, dacă nu iei în calcul ceea ce ai descoperit acolo.
Clădirile cu spații comerciale la parter- dacă le analizezi, în sine,ele pot fi încadrate să zicem în clasa 2 de risc seismic, dar există foarte multe semne de întrebare dacă pereții care au fost inițial nu au fost schimbați, ca și secțiune, adică dacă s-au mai făcut intervenții pe care n- ai cum să le observi în momentul de față, atunci iarăși sunt vulnerabilități.”
Pe de altă parte, inginerul Viorel Constantinescu spune că Buzăul este protejat, oarecum, în caz de cutremur major tocmai de poziția pe care o are.
“Buzăul are un suport fericit, în sensul că noi stăm pe un masiv din balast cu grosime foarte mare, care începe de la 4-5 m și se duce până la 17 m și mai mult de atât, iar acest masiv din balast are un rol extraordinar în ceea ce privește absorbirea undei seismice. În plus, noi am construit în regim înalt după normativul din ’81, iar construcțiile care sunt făcute înainte cele din anii ’60 din zona centrală sau din alte părți, sunt clădiri mici, nu sunt clădiri care să fie vulnerabile seismic în mod deosebit, acolo sunt importante acele lucruri pe care le- am amintit adică un subsol care a avut o funcțiune și care a degradat major structura la bază, sunt intervenții de modificare a distribuției unor pereti.
Anul acesta, Ministerul Dezvoltării a publicat, în premieră, o hartă a riscului seismic. Autoritățile pot solicita fonduri pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat, prioritate la acordarea lor având cele în cazul cărora harta arată că pot suferi daune mari.
Adaugă comentarii