Așa cum nu tot ce zboară se mănâncă, nici tot ce vedem pe internet nu e întotdeauna real. Dimpotrivă. Mediul online a devenit un teren de vânătoare, unde uniforma nu mai garantează adevărul. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unei campanii sofisticate, care folosește imaginea instituțiilor de forță din România pentru a manipula populația.
Atacatorii mizează pe respect și pe încrederea pe care cetățenii o au în autorități. Aceștia nu mai folosesc doar simple texte, ci imagini complexe:
„Atacatorii folosesc personaje generate cu inteligență artificială, prezentate în mod fals drept angajați ai Poliției Române sau Jandarmeriei Române, pentru a crește credibilitatea conținutului. Deși la prima vedere postările par să reflecte situații reale, scopul acestora de a testa reacția publicului și de a identifica tipare de comportament online precum și realizarea unei micro-targetări la nivelul populației, pentru a calibra ulterior mesajele de influențare viitoare”, explică DNSC.
Practic, oamenii în uniformă creați digital sunt doar niște pioni ce fac parte dintr-un experiment mai mare. Ei apar în postări care par oficiale doar pentru a vedea la ce tip de mesaje reacționează oamenii mai repede și emoțional.
Zilele trecută, de pildă, o postare de pe rețelele sociale a devenit viral. Jandarmeria Română a demontat povestea, în care se susținea că ”un tată care a sustras dintr-un magazin lapte pentru copilul lui a fost iertat de jandarm”, cel din urmă plătind chiar el produsele. În realitate, autoritățile avertizează că aceasta este o dezinformare grosolană: furtul rămâne o infracțiune care nu poate fi ignorată de un om al legii, indiferent de motiv. Mai mult, la o privire atentă, ”uniforma” jandarmului din poze prezintă detalii bizare, iar literele de pe cutia de lapte sunt complet ilizibile, semne clare că imaginea a fost realizată cu ajutorul Inteligenței Artificiale tocmai pentru a genera distribuiri masive prin manipulare emoțională.
Această tehnică de a folosi chipuri care inspiră încredere este folosită și în alte domenii periculoase. DNSC explică faptul că aceleași metode stau în spatele altor mari înșelătorii. De altfel, România nu e singura țară vizată de acest gen de experimente.
„Aceste tehnici sunt utilizate și în alte state, pentru a înțelege ce tip de conținut „prinde” la public și pentru a construi în viitor campanii mai eficiente de influențare. Din aceeași categorie fac parte și „medicamente minune” care promit vindecări rapide, aplicații sau platforme care promit câștiguri financiare nerealiste ori „descoperiri ascunse” menite să creeze senzațional. În unele cazuri, aceste tactici sunt asociate și cu tentative de colectare a datelor personale sau fraude online.”
Specialiștii ne recomandă să fim extrem de sceptici, chiar și atunci când cel care vorbește în ecranul telefonului sau calculatorului poartă haine oficiale.
”Ce să faci?
-Nu distribui conținut suspect, chiar dacă pare credibil
-Verifică sursa informației din canale oficiale
-Analizează imaginile cu atenție, conținutul AI prezintă adesea detalii nefirești
-Fii atent la inconsecvențe în text, voce sau comportamentul personajelor
-Caută confirmări din mai multe surse independente”
DNSC a creat inclusiv un test, care îi provoacă pe oameni să vadă dacă pot face diferența între o imagine sau un clip video create cu ajutorul Inteligenței Artificiale și unele care sunt reale. Testul de vigilență digitală poate fi accesat AICI.
Adaugă comentarii