Poetul buzoian Ion Gheorghe a decedat luni, pe un pat de spital din Capitală. Avea 86 de ani.
Ion Gheorghe s-a născut pe 18 august 1935 în satul Florica din județul Buzău. După ce a studiat la Școala Pedagogică din Buzău între 1950 și 1952, a urmat Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” din București unde i-a avut colegi pe Nicolae Labiș, Lucian Raicu, Gheorghe Tomozei, Doina Sălăjan și alții. A urmat Facultatea de Filologie din Cadrul Universității București, unde a obținut diploma de licență, în 1970.
A debutat cu versuri în revista „Tânărul scriitor”’ (1953), iar debutul editorial a fost în în 1957, cu romanul în versuri „Pâine şi sare”.
Operele sale au evidențiat valorile țăranului, stăpân peste pământ. El a fost și cel care a tradus o bună parte de versuri, în limba română, din filosoful chinez Lao Zi.
A lucrat la redacțiile revistelor „Albina” și „Drumul belșugului” în anii 1960, pe urmă a ajuns redactor la revista „Luceafărul”. Din 1992 a devenit funcționar la Ministerul Culturii, iar între 1994 și 1996 a fost atașat cultural la Ambasada României din Beijing.
”Pasionat de arheologie și mituri, Ion Gheorghe și-a dedicat o mare parte din timp studierii și promovării unor „pietre vii” cu forme ciudate, colecţionate de el din munţi și expuse în curtea sa din satul Sărățeanca, pe poarta căreia scrie „Institutului Civilizației Megalitice – Ion Gheorghe”. Aici se află o colecție de peste 1000 de „statuete” pe care poetul a luptat să fie incluse în patrimoniul național”, precizează reprezentanții Bibliotecii Județene Vasile Voiculescu din Buzău, care anunță trecerea în neființă a poetului.
De-a lungul carierei sale artistice, poetul buzoian Ion Gheorghe a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1966) şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1976), iar pentru „Avatara” a primit Premiul Academiei Române.
Dumnezeu să-l ierte!
Adaugă comentarii