Inițiativa îi aparține primarului comunei Chiojdu, Gheorghe Neamțu care, săptămâna aceasta, i-a trimis o adresă premierului Ilie Bolojan, însoțită și de o expunere de motive, în care a detaliat toate avantajele pe care le-ar aduce comunităților locale, precum și bugetului de stat, transferul terenurilor cu și fără vegetație forestieră în proprietatea consiliilor locale.
În adresa respectivă, primarul Neamțu a precizat că propunerea sa este doar pentru terenurile forestiere din zona de munte, acolo unde comunitățile se confruntă cu probleme financiare serioase. Neamțu este de părere că transferul de proprietate solicitat Guvernului va însemna în primul rând “o administrare și o valorificare mai corectă a pădurilor, la adevăratul potențial”. În plus, ar fi soluția ideală pentru dezvoltarea economică a localităților de munte și, în plus, ar degreva bugetul de stat de o parte din plățile anuale către primării.
“Dacă propunerea mea s-ar materializa, ar însemna, în primul rând, înființarea pe plan local de mici și chiar mari afaceri de prelucrare a lemnului, s-ar crea câteva zeci de locuri de muncă, în primă fază, în fiecare comunitate montană, în fiecare comună din zonele de munte. O altă propunere ar fi ca terenurile fără vegetație forestieră, adică izlazurile, pășunile, să fie atribuite familiilor tinere din zonele montane, pentru înființarea de microferme și chiar agropensiuni, adică alte zeci de locuri de muncă în fiecare comună. Un al treilea avantaj, aici ar fi și o condiție obligatorie, în sensul de a înființa ocoale silvice în plan local, pentru administrarea acestor terenuri și, din nou, alte zeci de locuri de muncă. Ce m-a determinat să iau această inițiativă? În primul rând criza bugetară care ne afectează. Toții o resimțim într-un anume fel. Noi, primăriile, o resimțim printr-o lipsă a posibilității de a mai accesa proiecte de dezvoltare a comunităților locale, proiecte care aveau înainte ca sursă bugetul de stat. Programul Național de Investiții Anghel Saligny a fost oprit, proiectele derulate și finanțate prin Compania Națională de Investiții, CNI, a fost a fost total blocat și oprit. ” , a explicat primarul Gheorghe Neamțu.
În sprijinul inițiativei sale, primarul din Chiojdu mai aduce drept argument și nemulțumirea primarilor din zonele de munte, precum și a oamenilor simpli, legat de faptul că lemnul, o resursă atât de valoroasă, nu aduce niciun beneficiu comunităților locale din localitățile cu exploatări forestiere, deși ar putea să reprezinte o sursă de venit pentru ele. În schimb, spune el, aduce deservicii și aduce drept argument în acest sens, transporturile agabaritice, care distrug infrastructura comunelor din zonele de munte:
“Transporturile acestea agabaritice distrug întotdeauna infrastructura rutieră care, atenție, este realizată, construită și întreținută de comunitățile locale, împreună cu Consiliul Județean. Dacă lemnul ar rămâne la noi în comună, transportul s-ar încheia la limita pădurii și nu ar mai fi nevoie să distrugem infrastructura rutieră, da? Transportatorii nu plătesc nicio taxă către primării. Pleacă cu tot profitul în afara comunităților din zonele montane și se duc în privat. Mai mult decât atât, aceste transporturi agabaritice cu lemn produc de cele mai multe ori, de foarte multe ori, accidente și incidente. La noi în comună au fost cazuri. Cel mai tragc, un copil de câțiva anișori a fost ucis de un șofer de tir băut, în anii trecuți. În plan regional, de asemenea, aceste transporturi agabaritice, mai mult decât frecvente, produc aglomerație pe toate străzile țării și pe autostrăzi, deoarece au trasee foarte lungi. Adică, poate până la Sebeș, poate până la Timișoara și de cele mai multe ori până în port, la Constanța. Practic, ne-am săturat să să fim ca niște spectatori în propria noastră comunitate.”, a mai spus primarul din Chiojdu.
În expunerea sa de motive, primarul nu a uitat să amintească și de prețul lemnului care, spune el, este foarte mare tocmai datorită faptului că trece prin mai multe mâini și etape până la produsul finit sau parcurge distanțe foarte mari până la punctele de comercializare, care se regăsesc în costuri:
“Să vorbim de un exemplu concret! Când iei o mașină de lemne din pădure și faci un transport de 2, 3, 5 km, până în prima comunitate locală de munte, ai un cost minim, infim. Pe când, dacă duci un tir cu cherestea, cu bușteni, până în port la Constanța, i-ai dublat prețul doar prin costul transportului. Acel preț al materiei prime, al lemnului, ar fi un preț mic, care ar intra în curtea atelierului și atunci ar determina și un preț al produsului finit la fel de mic, în comparație cu prețul unui atelier care produce un produs finit la sute de kilometri distanță. Și produsul finit, astfel, ar avea un preț competitiv pe piață, un preț mult mai mic decât prețurile pe care le găsim în magazinele de bricolaj, la acest moment, de pildă.”
Pe lângă demersul către Guvernul României, primarul Gheorghe Neamțu a distribuit și pe rețelele de socializare inițiativa sa și spune că a primit câteva sute de reacții, într-un timp foarte scurt, iar feedbackul este sută la sută pozitiv.
Adaugă comentarii