Reacția buzoienilor care au contestat mutarea fondului de carte în centrul comercial de la marginea orașului a determinat autoritățile locale să revină asupra deciziei de a lăsa Biblioteca Județeană să funcționeze în mall și după finalizarea lucrărilor la clădirea de pe Unirii. Mai exact, dacă în trecut, nici nu se lua în calcul revenirea fondului de carte în imobilul în care instituția de cultură a funcționat timp de trei decenii, astăzi, Adrian Petre, președintele interimar al Consiliului Județean, a admis că cel mai bine ar fi ca Biblioteca Județeană să revină „acasă”.
Decizia nu este încă luată, însă a devenit un scenariu luat în calcul. Totuși, mutarea Bibliotecii Județene nu se va putea face decât peste 6 ani, adică după ce lucrările de renovare făcute din fonduri europene ies din garanție.
În același timp, Adrian Petre recunoaște că nu este normal ca Biblioteca Județeană să funcționeze în mall și că au fost analizate mai multe scenarii dar niciunul nu este potrivit. De exemplu, dacă în vară spunea AICI că Biblioteca Județeană ar putea fi mutată în clădirea în care funcționează acum Centrul Județean de Cultură și Artă, astăzi a mărturisit că s-a luat în calcul inclusiv mutarea fondului de carte în clădirea în care a funcționat Școala nr 6, a cărei activitate a fost redusă în această toamnă. De asemenea, s-a discutat inclusiv construirea unui sediu nou, dar până la urmă tot revenirea în clădirea de pe Unirii ar fi cea mai bună decizie.
De altfel, și directorul instituției de cultură, Marius Mihail Bîsceanu, este de părere că aceasta ar fi „o normalitate” și că, din 2019, de când s-au mutat în mall, au pierdut mii de cititori. În total, 20% dintre buzoienii care obișnuiau să meargă la bibliotecă au renunțat tocmai din cauza sediului greu accesibil, în special pentru bătrâni și copii.
Marius Mihail Bîsceanu , director Biblioteca Județeană
Clădirea de pe Unirii a fost renovară iar în mai 2026 va fi redată publicului. Acolo va funcționa Centrul Expozițional, Cultural și Turistic al județului Buzău.
Clădirea de pe Bulevardul Unirii a fost ridicat în urmă cu mai bine de un secol, în 1914, după un proiect al arhitectului Grigore Cerchez. Iniţial a fost casa ministrului şi inginerului agronom Constantin Alexandru Garoflid, apoi sediu al Administraţiei Publice Buzău, aparţinând Ministerului Finanţelor, Palat al Administraţiei Financiare, dar şi sediu al unor întreprinderi şi instituţii. În perioada 1984-2018 acest imobil a avut funcțiunea de Bibliotecă Municipală, respectiv Bibliotecă Județeană.
Stimată doamnă jurnalistă, referitor la istoria clădirii în care a funcționat Biblioteca Județeană din septembrie 1984 până la așa-zisa „reparație capitală”, ea a fost construită pe un teren care a aparținut familiei Garoflid, iar aceasta l-a vândut pentru a se construi sediul Administrației Financiare în anul 1914. Pentru corecta informare vă recomand, nu doar dumneavoastră, volumele: Valeriu Nicolescu, Pagini de istorie culturală, p. 93; Teodor Octavian Gheorghiu, Buzău: monografie urbanistică, p. 158. Asta pentru a nu mai falsifica istoria. În ceea ce privește Biblioteaca, instituția în care eu am lucrat 36 de ani, o consider și acum a doua mea casă, iar pe colegi, a doua familie. De aceea îmi doresc din tot sufletul să trăiesc ziua în care va reveni în localul care i-a fost atribuit în urmă cu peste 40 de ani, și datorită eforturilor unui director dedicat trup și suflet Bibliotecii, Alexandru Mihai Oproescu (1940-2017), care a administrat-o 33 de ani (1970-2003).
De ce durează 6 ani ?
Pentru că în acte ar fi schimbat destinația acestui bun de patrimoniu.
Să spunem lucrurilor pe nume .
Rușine !
Biblioteca județeană este a urmașilor acestui oraș, nu a caracatiței politice.