Unul dintre cele mai frumoase obiceiuri de iarnă se păstrează încă la Bisoca. Acolo, între munți, o ceată de bărbați, costumați cu măști inspirate din viața reală, încheie anul cu o colindă unică la nivel național. Este Plugul Bisocenilor sau Plugul lui Cuza, cum mai este cunoscut, tocmai pentru că este singurul colind care îl menționează pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cel care le-a dat înapoi pământurile bisocenilor.
”Este plugușorul vechi(secular) al bisocenilor, învățat de mine de la tatăl meu, Ionică Moise, care îl avea scris de flăcău de la viitorul său socru, Ion Neculai, din satul Pleși, așa cum l-au scris bisocenii. L-am cules, adăugat, completat, din diferite variante vechi bisocene, de la bunicii paterni, Năstase și Neacșa, sau de la alți bătrâni și pe care ăl zic în Ceata Mare de peste 50 de ani”, a spus Moise Constantin.
Considerat o comoară a Buzăului, Plugul Bisocenilor a fost prezentat buzoienilor, într-o expoziție găzduită de Galeriile de Artă, într-o manieră inedită, prin care inițiatorul ideii a dorit să scoată în evidență un alt element de unicitate, respectiv dimensiunea impresionantă a colindei. Scris de mână, pe hârtie de împachetat, Plugul lui Cuza măsoară 15 metri!
”Comunitatea bosocenilor îl cântă din vremuri pe care nici nu le mai știm. Încă este o ceată de bărbați la Bisoca, condusă de Moise Constantin, și ceata asta de munteni merge din casă în casă, pe 31 decembrie. Este un fel de Revelion al bisocenilor. Plugul acesta este un plug în care este menționat și Cuza, fiind astfel unic la nivel național. Are o lungime impresionantă și noi tocmai asta am vrut să arătăm astăzi publicului vizitator, patrimoniul imaterial al sărbătorilor de iarnă, tot ce are Buzăului trebuie dus mai departe, asta e moștenirea noastră de drept”, a spus Cristina Partal, inspector CJ Buzău.
Nicoleta Ungureanu, cea care a acceptat provocarea Cristinei Partal de a transcrie versurile pe hârtie, ne-a spus că i-a luat 9 ore!
Plugul Bisocenilor este spus doar de bărbații din comunitate.
”De dimineață vin copiii mici, iar după amiază, până seara târziu, vin cete de bărbați, mascați și costumați. Doar persoana care spune plugul este fără mască. Tradiția spune că cel care vine și spune plugul o va face la fereastra casei tocmai pentru că fereastra este un loc în care ar putea să intre duhurile rele și atunci este un fel de păzitor al casei. Este o tradiție păstrată de ani buni. Se spune că este o tristețe să nu fii colindat, acest plugușor îți urează noroc pentru anul care vine”, a spus Aura Cășaru, președinte Asociația ”Zestrea Bisoceană”.
Oamenii locului mai spun că prin zgomotul zurgălăilor și urăturile colindătorilor dar și prin măștile purtate, inspirate din viața reală printre care se numără baba, unchiașul, mireasa, ursul, se alungă spiritele rele.
Adaugă comentarii