A trecut o săptămână de la izbucnirea scandalului legumelor coapte forțat cu ajutorul unor substanțe toxice, interzise în România, însă răspunsurile întârzie să apară. Din contră, sunt tot mai multe întrebări. Cultivatorii din județ, cei care sunt onești și cresc legume fără a le stropi cu substanțe chimice, se plâng că afacerile le sunt afectate de întregul scandal, în timp ce buzoienii se gândesc de două ori înainte de a cumpăra legume, în special tomate. O situație care ar fi putut fi evitată în cazul în care ar fi fost prelevate mult mai multe probe din legumele cultivate în solariile producătorilor buzoieni și testate periodic.
Însă, în județul Buzău sunt mult prea puține probe prelevate și analizate, în comparație cu numărul producătorilor care scot pe piață legume și fructe. Direcția Fitosanitară, instituție care are rolul de a monitoriza legumele care ajung pe masa buzoienilor, are în program prelevarea a doar 18 probe, în condițiile în care numai în programul Tomata sunt înscriși 900 de legumicultori buzoieni. În plus, și aceste probe sunt analizate destul de greu, din cauza solicitărilor multiple primite de laboratoarele acreditate din Capitală.
În acest sens, președintele InfoCons, Sorin Mierlea, a tras un semnal de alarmă și a atras atenția că laboratorul ANSVSA este una dintre unitățile din țară care ar avea capacitatea de a efectua teste multiple pe probele prelevate de la legume din țară, însă ar trebui ca acesta să renunțe la “afacerile pe bani publici” și să se axeze doar pe verificarea legumelor și fructelor care ajung pe mesele românilor.
“În primul rând ar trebui să înțelegem că ANSVSA e plătită din bani publici. Toată dotarea a fost făcută din bani publici, europeni sau naționali, din punct de vedere al laboratorului și ar trebui să existe odată un T0 prin care aceste laboratoare să nu mai facă afaceri. Pentru că astăzi, contracost, diferiți producători, distribuitori, importatori pot să contracteze aceste laboratoare și astfel acele laboratoare să fie exclusiv pentru zona de monitorizare, să nu fie 18 probe, să fie 188.000 de probe, să fie o monitorizare corectă, transparentă, reală și aceste autorități ale statului să nu mai aibă activități comerciale. În acel moment vom putea să avem o zonă de trasabilitate și o zonă de securitate și siguranță. “
La rândul său, senatorul PNL Vlad Pufu atrăgea atenția, zilele trecute, asupra necesității unei testări mult mai ample și cerea, printr-o petiție online, teste rapide în fiecare piață.
”Iau probe, după care rezultatele urmează să apară în două săptămâni. Dacă mergem cu acest delay nu știu de ce mai luăm aceste probe. Nu știu cu ce ne încălzește. Noi trebuie să lucrăm în timp real. Am văzut o declarație a cercetătorului Vânătoru, există soluția unor laboratoare de analiză în fiecare piață și nu trebuie să mai stăm 2 săptămâni după procedură. Atâta vreme cât noi avem 900 de producători și prelevăm doar 18 probe înseamnă un procent de 2%. 2% e un procent atât de relevant încât să ne aducă nouă liniștea în ceea ce privește siguranța alimentară? Eu cred că nu. Deci procedurile trebuie schimbate, ceva trebuie făcut și trebuie acționat. Repet, pentru binele celor care lucrează cinstit și nu aleg să fure startul, eu cred că trebuie ieșit cu o declarație publică, cu date certe, să stingă acest scandal și să capete lumea din nou încredere în produsele românești”.
Despre importanța testării a vorbit, la Focus Tv, și cercetătorul Costel Vânătoru, director al Băncii de Resurse Vegetale Buzău. Renumitul cercetător a arătat că doar prin testare buzoienii vor avea încredere că iau din piață legume sănătoase, pentru că producătorii care s-ar gândi la practici ilegale ar fi descurajați din start, de teama controalelor și sancțiunilor.
“Avem puține laboratoare la nivel național și acestea au foarte multe solicitări și nu fac față numărului mare de probe duse acolo. Durează foarte mult procesarea probelor. Ar trebui investit mai mult pe zona aceasta, să se facă ceva concret. N-ar fi rău să avem un laborator și la Buzău, dar sunt și anumite teste care ar putea fi făcute ca teste rapide în piețe. Existența acestei instituții (n.r. existența unui laborator) ar putea stopa fenomenul, cred că faptul că spui că mergi să faci o analiză ar face un cultivator care s-ar gândi să folosească astfel de substanțe să-și zică: ”Dacă mă controlează, pentru că are unde să mă verifice?”. Îl poate descuraja, pentru că odată prins nu va mai beneficia de subvenții, dacă legislația s-ar armoniza și dacă un cultivator ar pierde banii 5 ani, s-ar descuraja practicile acestea.”
Cercetătorul Costel Vânătoru spune că un astfel de laborator pentru procesarea probelor prelevate de la legume se află printre obiectivele pe termen lung ale Băncii de Gene, în condițiile în care în prezent probele sunt duse pentru analiză la laboratoare din Galați sau alte județe.
“ Eu merg cu lucrări științifice în afara țării și atunci mă întreabă unde am făcut analiza bio-chimică la o tomată. Mă duc la Galați sau la București, la colegii mei specialiști. Intenționăm și noi în timp să ne dotăm cu un laborator, ne gândim la un laborator de bio-chimie, dar suntem departe de lucrul acesta, implică aparatură foarte multă și personal, dar și acreditare pentru că cineva poate contesta proba respectivă.”
Pe de altă parte, primarul Constantin Toma a declarat, pentru Agerpres, că ideea punctelor de testare în piețe reprezintă doar o propunere “populistă” și că sunt suficiente instituții ale statului care ar trebui să își facă treaba, respectiv să testeze legumele și fructele.
“Când am devenit primar am iniţiat un proiect asemănător şi am constatat faptul că pentru dotări ne costă enorm, ne trebuiau oameni să îi avem în permanenţă. Există două autorităţi care se ocupă cu aşa ceva, ANSVSA şi Autoritatea Naţională Fitosanitară, care se ocupă practic cu acelaşi lucru, cu siguranţa alimentară. Ele au şi laboratoare şi este în sarcina lor de a se ocupa de analiza plantelor şi a produselor vegetale sau animale. Nu avem lege pentru aşa ceva. Este o chestiune populistă, hai să le dăm noi sarcini primarilor. Eu am vorbit şi cu colegii mei în şedinţa AMR şi toţi am picat de acord că nu este în sarcina noastră”.
Adaugă comentarii