O analiză realizată de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Buzău referitoare la piața muncii în 2024 scoate la iveală discrepanțele uriașe între principalele bazine de ocupare din județ. Municipiul reședință de județ rămâne principalul pol de generare a locurilor de muncă și, implicit, zona în care ponderea șomerilor este cea mai scăzută. La polul opus regăsim bazinele de ocupare din nordul județului, respectiv Pătârlagele-Nehoiu.
Potrivit analizei AJOFM, în bazinul Pătârlagele, care cuprinde orașul și 16 comune arondate, s-a regăsit, anul trecut, cea mai mare rată a ponderii șomerilor în populația stabilă, 18-62 ani. Peste 7% din totalul populației a ajuns în evidențele AJOFM, cei mai mulți șomeri fiind din comunele din jurul orașului Pătârlagele.
Din cei aproape 1900 de locuitori fără un loc de muncă, cei mai mulți sunt cu vârsta peste 45 de ani și cu studii primare sau fără studii, adică persoane cu șanse extrem de mici de a fi încadrate pe piața muncii.
“Dacă e să discutăm pe bazine de ocupare, cel mai bine din punct de vedere al gradului de ocupare, și asta înseamnă și un nivel de dezvoltare foarte mare, înseamnă bazinul de ocupare Buzău, unde rata șomajului este undeva la 0,53% și unde se generează cele mai multe locuri de muncă în fiecare lună, pe întreg județul. Asta înseamnă că Buzăul, ca municipiu, este principala locomotivă, economic vorbind, a județului și înseamnă principalii mari angajatori interni și internaționali, mă refer la multinaționale, care dezvoltă activitatea în bazinul de ocupare Buzău, respectiv municipiul Buzău. Urmează, dar la mare distanță față de Buzău, bazinul Rm Sărat, urmat de Pogoanele. Apoi, bazinul de ocupare Pătârlagele și aș pune și bazinul Nehoiu, în același ritm de descreștere. Este o zonă monoindustrială, este o zonă cu probleme încă dinainte de ’89, o zonă muntoasă, o zonă unde locurile de muncă apar, din nefericire, foarte rar”, a explicat, la Focus Tv, directorul AJOFM Buzău, Ionel Tociu.
În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante în fiecare bazin de ocupare, în 2024, Pătârlagele s-a aflat din nou la coada clasamentului. În schimb, în municipiul Buzău, angajatorii au venit zilnic cu circa 200 de oferte. Cele mai multe locuri vacante au fost pe platforma industrială.
În schimb, atât în bazinul Pătârlagele, cât și în Buzău, a persistat o problemă cu care piața forței de muncă din județ se confruntă de câțiva ani: lipsa persoanelor specializate într-o anumită meserie.
“Nu avem pe nicăieri acoperită nevoia de forță de muncă, este al 6-lea sau al 7-lea an când se manifestă o criză acută de forță de muncă calificată în toate bazinele de ocupare. Bineînțeles, bazinul de ocupare Buzău, prin municipiul Buzău, fiind principalul pol de dezvoltare economică a județului generează cele mai multe locuri de muncă și cere cele mai multe locuri de muncă pe structură calificată. Dacă ar fi să referim la nevoia de locuri de muncă ce este comunicată în fiecare zi, media este undeva la 200 de locuri de muncă pe zi și cam 90% din aceste locuri de muncă vin din municipiul Buzău. Structura acestor locuri de muncă este o structură specifică zonei industriale. În primul rând, se generează foarte multe locuri de muncă în industria grea prelucrătoare, începând de la deja faimoșii frezori, strungari. De asemenea, nevoia de forță de muncă cerută și pe care nu putem s-o satisfacem pentru că nu mai avem de unde vine în zona de prelucrare a lemnului, Nehoiu-Pătârlagele, unde în anul 2024 am avut cred că 15 locuri de muncă ofertate pentru întreg anul.”
Consecința lipsei meseriașilor: importul de forță de muncă. Angajatorii se văd nevoiți să apeleze la persoane din alte țări pentru a-și putea continua activitatea.
“Este clar că nu mai avem forță de muncă calificată, nevoia de forță calificată este foarte, foarte mare și ăsta este motivul pentru care dacă până acum 2 sau 3 ani dădeam aprobare într-o lună pentru 2-3 firme care cereau import de forță de muncă din Nepal, din India , acum cred că dau aprobare la cel puțin 15- 18 firme pe săptămână.”
Adaugă comentarii