Considerată boala secolului, depresia este o afecțiune tot mai des întâlnită și în rândul femeilor, imediat după naștere. În România, studiile au arătat o prevalență a depresiei post-partum de 18,8%, în timp ce, la nivel mondial, specialiștii susțin că aproximativ 1 din 10 femei va dezvolta o depresie mai severă și de durată mai lungă după naștere. Cel mai grav este că jumătate dintre proaspetele mămici nu recunosc boala și nu o tratează, iar nediagnosticată la timp, depresia post-partum poate avea urmări dramatice, cum de altfel s-a și întâmplat, inclusiv în Buzău. Este cazul fiicei regretaților soți Tamara și Ionel Zahiu ( fostul medic stomatolog și fosta profesoară ) care s-a sinucis la trei luni de la naștere. Detalii AICI.
De altfel, toate aceste statistici au determinat autoritățile în sănătate publică să ia măsuri și, începând de anul acesta, timp de o săptămâna, la nivelul țării se va desfășura o campanie de informare și conștientizare a depresiei post-partum.
Campania de anul acesta a început pe 25 septembrie și se va încheia pe 1 octombrie, când se celebrează Ziua Europeană pentru Combaterea Depresiei.
”Acest program are ca scop prevenirea, identificarea și gestionarea tulburărilor de sănătate mintală perinatală/postnatală, prin organizarea unor ample campanii de educare a populației și de promovare a metodelor de bune practici pentru creșterea gradului de conștientizare, dar și pentru determinarea comunităților de a-și construi propriile strategii de susținere. (…)La nivel județean se vor organiza evenimente de informare despre problematica depresiei post-partum și de conștientizare a necesității realizării unui management adecvat al acesteia. Ministerul Sănătăţii asigură finanţarea și coordonarea organizării activității de informare” , se arată într-un comunicat emis de Institutul Național de Sănătate Publică.
Ce este depresia post-partum
Depresia post-partum se manifestă ca un cumul de modificări fizice, emoționale și comportamentale care au loc la unele femei, după naștere. Pe scurt, o tulburare afectivă care are impact semnificativ nu doar asupra mamei, ci și a bebelușului și a familiei. În plus, unele studii arată că depresia post-partum poate atinge punctul maxim de risc la 4 ani după naștere, ceea ce face necesară monitorizarea îndelungată a mamelor. Cu alte cuvinte, boala are urmări grave și pe termen lung motiv pentru care diagnosticarea corectă, de către un specialist, și într-un timp cât mai scurt, reprezintă instrumentele salvatoare.
”Recunoașterea semnelor și simptomelor de depresie post-partum ar trebui să fie un semnal pentru cei apropiați că este nevoie să se adreseze unui cadru medical pentru a primi ajutorul de care este nevoie”, susțin specialiștii.
Semnele care pot reprezenta un semnal de alarmă:
- Femeia se simte tristă;
- Nu se bucură de lucruri care în mod normal îi fac plăcere;
- Oboseală sau pierderea energiei;
- Slabă concentrare sau scăderea atenției;
- Stima de sine și încredere în sine scăzute;
- Somn perturbat, chiar și atunci când copilul doarme;
- Modificări ale apetitului;
- Detașare de copil sau partener și chiar gânduri de a-şi face rău, sau de a-şi răni copilul sau partenerul;
Depresia post-partum debutează la două până la opt săptămâni după naștere, dar se poate manifesta până la un an după nașterea copilului.
”Depresia post-partum are un impact negativ important asupra calităţii vieţii şi a sănătăţii în general, de regulă pentru întreaga familie, cu consecinţe pe termen mediu spre lung. De cele mai multe ori, atât capacitatea de autoîngrijire a mamei, cât şi cea de îngrijire a nou-născutului sunt parţial afectate, acest aspect având un efect negativ asupra dezvoltării psihosomatice a copilului”.
Cum se poate interveni?
Un rol important în astfel de situații îl au, pe lângă familie, și medicii de familie. De asemenea, ei pot identifica ușor simptomele depresiei post-partum, având un contact periodic cu proaspăta mămică.
”Importanţa prevenţiei prin screening şi asigurarea unui bun suport psihosocial ajută la scăderea incidenţei depresiei post-partum şi la o scădere a costurilor aferente tratamentului depresiei. Datorită adresabilităţii noilor mame către medicii de familie, rolul acestora este unul realmente important atât în identificarea depresiei post-partum, cât şi în prevenţia acesteia prin urmărirea evoluţiei sarcinii şi monitorizarea ulterioară a mamei şi a copilului. Atitudinea terapeutică ideală ar trebui să fie una individualizată, în detrimentul urmării unui tipar strict medicamentos, o abordare integrată biopsihosocială fiind modalitatea optimă de a preveni sau de a trata această patologie asociată sarcinii”, se explică în comunicatul de presă emis de INS.
„Săptămâna conștientizării depresiei post-partum” va fi marcată în fiecare an cu o săptămână înainte de data de 1 octombrie, sub sloganul „Bucuria de a fi mamă este unică, nu lăsa depresia post-partum să o întunece!”
Adaugă comentarii