Dezvaluiri

NEWS ALERT! 20 milioane euro! Primăria pune la cale alt împrumut bancar! Sumă mega, justificări, mini! Ce se face cu banii

Primăria Buzău pregătește o nouă lovitură pentru bugetul local, în timp ce buzunarele buzoienilor sunt golite  de taxe și impozite locale. Pe ordinea de zi a ședinței ordinare a CLM Buzău, care va avea loc joi, este înscris un proiect de hotărâre pentru un nou împrumut, de aproape 100 de milioane de lei. Proiectul de Hotărâre nr. 87, din 24 aprilie 2026, este inițiat de primarul Constantin Toma, care va cere aprobarea  consilierilor municipali pentru un credit de 98.466.000 lei, o datorie nouă, pe care orașul o va purta timp de 15 ani.

În expunerea de motive, inițiatorul vorbește despre „dezvoltare durabilă”, însă realitatea financiară a orașului este dezarmantă. Dacă până acum gradul de îndatorare al municipiului era deja sub presiunea creditelor anterioare, acest nou împrumut va împinge orașul și mai aproape de limita legală de 30%, cu aproape 5 procente. Practic, ajungem în situația în care o bună parte din veniturile proprii ale Buzăului se vor duce doar pe rate și dobânzi, în loc să meargă spre întreținerea curentă a orașului. Deja, după cum se vede atât din expunerea de motive a proiectului în cauză, precum și din celelalte documente oficiale ale Primăriei, investițiile în municipiul Buzău se fac pe credite bancare și nu pe banii care intră în bugetul local. În plus, proiectul de hotărâre este lipsit de transparență, deoarece obiectivele de investiții sunt fie neexplicate în expunerea de motive, fie par de-a dreptul supraevaluate la o primă vedere.

Alei de parc asfaltate cu peste 5 milioane de euro

Unul dintre cele mai controversate puncte ale listei de investiții aferente proiectului de hotărâre este asfaltarea Aleii Parcului Tineretului și a Aleii Dorin Pavel, ambele din Parcul Tineretului, cu suma de  26.384.000 lei, adică aproximativ  5,27 milioane euro.

Documentația nu oferă explicații în plus, dar, pentru oricine, prețul per metru pătrat de alee pare desprins din documentația financiară a unei autostrăzi. Cifra respectivă este înscrisă pe lista de investiții, la capitolul „Transporturi”, însă fără detalii tehnice clare care să justifice proiecția acestei cheltuieli, o asemenea sumă bate la ochi.

Pentru cunoscători, nici cele mai complexe lucrări la un drum, care presupun atât consolidare cât și canalizare, nu costă atât, suma cuprinsă în proiect fiind comparabilă cu construcția de la zero a unor kilometri buni de drum european.

De ce are nevoie orașul de un centru pentru situații de urgență de 10 milioane de euro?

Jumătate din împrumut, adică 51,3 milioane lei, merge către construcția unui nou Centru pentru Situații de Urgență (ISU/SMURD). Chiar dacă siguranța cetățenilor este prioritară, este inacceptabil ca într-o „expunere de motive” oficială să nu existe nicio justificare concretă pentru construirea unui astfel de obiectiv.

Deși este cel mai mare obiectiv din lista cu care conducerea Primăriei Buzău vrea să justifice noul pachet de împrumut, nu ni se spune de ce este acest centru o urgență, care sunt motivele pentru care se înființează o structură municipală similară ISU Buzău și de ce nu s-au căutat linii de finanțare nerambursabile pentru acest obiectiv.

Primăria se mulțumește să invoce termeni generici, cerând consilierilor locali să voteze finanțarea pe credit a unei investiții de 10 milioane de euro, pe încredere, fără o fundamentare reală a necesității unei astfel de investiții.

Transparență formală față de cetățenii care vor plăti împrumutul

Un amănunt foarte important care trebuie precizat aici este acela că proiectul a parcurs deja etapa de “consultare publică” fără explicații care să lămurească cetățenii de ce se alege din nou calea îndatorării bancare. Referatul de aprobare este o simplă înșiruire a investițiilor pentru care o nouă datorie va fi lăsată pe umerii contribuabililor buzoieni. Documentele postate sunt ambigue, tehnice și lipsite de acea argumentație care să explice necesitatea și oportunitatea acestor cheltuieli în acest moment. Din referatul de aprobare aflăm doar că bugetul local nu dispune de fondurile necesare, ceea ce poate fi interpretat ca o recunoaștere oficială a faptului că municipalitatea a ajuns să funcționeze pe datorie sau pe bani europeni.