Județul Buzău s-a dovedit a fi, în ultimii ani, locul unde banii publici se scurg în pământ odată cu asfaltul proaspăt turnat. De la viaducte cu crapături vizibile la piloni, la drumuri județene care se prăbușesc la scurt timp după inaugurare, investițiile sunt compromise de o cauză comună și anume lipsa unor studii geologice serioase și a unor proiecte care ar trebui să țină cont de realitatea terenului.
Această stare de fapt nu este un accident, ci rezultatul unor practici greșite de a aborda aceste investiții. În goana după bifarea unor investiții realizate pe sume amețitoare și tăierea panglicilor la inaugurare, beneficiarii investițiilor, fie că vorbim de Consiliul Județean sau de structurile naționale și județene de drumuri, au tratat studiile geotehnice ca pe simple formalități birocratice, nu ca pe fundamentul vital al oricărei construcții.
Pe un relief capricios, precum cel al Buzăului, marcat de straturi de sare, argile active și pânze freatice instabile, proiectarea din birou s-a dovedit a fi o rețetă sigură pentru dezastru. Pentru că, dacă aceste studii s-ar fi realizat în mod real, lucrurile nu ar mai fi stat așa astăzi.
Atunci când beneficiarii nu impun studii geologice bine puse la punct, impecabile, care să determine cu precizie adâncimea stratului stabil, rezultatul este un proiect subdimensionat, în ciuda valorilor de investiție care ne sunt prezentate. Se toarnă asfalt pe versanți care curg, sperând probabil că greutatea stratului de rulare va opri natura, când, în realitate, nu face decât să accelereze alunecarea.
Compromiterea investițiilor în drumurile județene arată că s-a preferat economia de moment în detrimentul durabilității. Specialiștii consultați de noi spun că o investiție responsabilă ar fi presupus soluții tehnice de consolidare profundă, cu piloni piloți forați la zeci de metri, ziduri de sprijin masive și sisteme de drenaj complexe. În schimb, s-a optat pentru soluții de suprafață, care s-au prăbușit în urma ploilor, transformând economisirea inițială într-o pierdere totală de miliarde de lei.
„Drumul Doamnei Neaga” – O investiție europeană prăbușită sub greutatea erorilor de proiectare
Drumul Județean 102C, cunoscut sub numele turistic de „Trans-Cislău”, a fost inaugurat cu fast în septembrie 2022. Proiectul promitea să deschidă o nouă rută montană spectaculoasă între județele Buzău și Prahova, fiind considerat la acea vreme o bijuterie a infrastructurii județene, menită să pună pe harta turistică zona Cislău – Scărișoara.
Valoarea investiției a fost de a proximativ 17,2 milioane lei (3,5 milioane euro) și a fost asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și cofinanțare de la Consiliul Județean Buzău.
În aprilie 2026, la mai puțin de patru ani de la recepție și după o perioadă de precipitații intense, drumul s-a transformat dintr-o realizare aplaudată într-un pericol public. O secțiune de carosabil de aproximativ 100 de metri liniari s-a prăbușit complet în zona localității Buda Crăciunești, lăsând în urmă adevărată prăpastie, care a izolat comunitățile din amonte.
Prăbușirea acestui tronson nu a fost un fenomen al naturii imprevizibil, spun specialiștii și recunoscut chiar și conducerea Consiliului Județean Buzău, ci rezultatul direct al unor erori tehnice fundamentale. Proiectul s-a bazat pe o evaluare a solului care a subestimat dinamica versantului. Nu s-a ținut cont de faptul că zona este compusă din straturi argiloase care, prin saturare cu apă, devin instabile și „curg” efectiv pe planul de înclinare.
Aceleași surse susțin că cea mai gravă greșeală de proiectare a fost omiterea unui sistem complex de captare și evacuare a apelor pluviale și freatice, ceea ce a făcut ca apa să se infiltreze sub structura drumului, acționând ca un lubrifiant pentru stratul de bază, ceea ce a dus inevitabil la falierea asfaltului.
Și asta din cauză că nu s-au prevăzut ziduri de sprijin fundate pe piloți forați până la stratul de stâncă, iar execuția s-a limitat la soluții de suprafață. În consecință, fără o ancorare solidă, drumul a plutit practic pe un strat de pământ, care a luat-o la vale sub presiunea propriei greutăți.
În concluzie, beneficiarul, adică autoritatea județeană, a recepționat și a plătit o lucrare care era, din punct de vedere tehnic, condamnată la prăbușire încă din faza de proiectare. Și astfel, acceptarea de către Consiliul Județean a unui proiect fără soluții de stabilizare a versantului pe un relief atât de dificil a transformat o investiție europeană, de milioane de euro, într-o ruină.
DJ 204 C, alt drum, de 15 milioane de euro, compromis de economiile la studiile geotehnice
Reabilitarea drumului DJ 204C, care leagă Vintilă Vodă de Bisoca, a fost prezentată ca investiție de succes pentru localitățile izolate de munte, dar și pentru turismul județului Buzău. Lucrările de reabilitare a drumului DJ 204C au demarat oficial pe 16 iunie 2020, iar startul a fost marcat prin deschiderea primului șantier la intersecția dintre DJ 203K și DJ 204C, în prezența conducerii Consiliului Județean Buzău.
Președintele Consiliului Județean de la vremea respectivă, Petre Emanoil Neagu, a subliniat că acesta este un drum esențial pentru județ, finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală II cu o sumă considerabilă, de peste 68 de milioane de lei, fără TVA. Termenul de execuție prevăzut a fost de 33 de luni.
Deși șantierul a început în 2020, primele straturi de asfalt pe tronsonul de 24,5 km au fost turnate mult mai târziu, în februarie 2024.
În septembrie 2025, vicepreședintele Adrian Petre, care preluase și funcția de președinte interimar al CJ Buzău, a declarat că reabilitarea este aproape de final, cu 90% din drum asfaltat, menționând că obiectivul investiției este ca fiecare buzoian să circule în siguranță și că modernizarea DJ 204C poate fi privită ca un pas înainte spre dezvoltarea comunităților din zona de munte și a turismului județean.
În ianuarie 2026, când investiția se apropia de final și se pregătea recepția, natura a evidențiat și aici fragilitatea, dar mai ales superficialitatea lucrărilor. O porțiune de 40 de metri de drum s-a surpat complet și, din nou, o investiție nouă s-a transformat într-un șantier de reabilitare. Unde s-a greșit?
Specialiștii consultați susțin că zona era cunoscută pentru alunecări de teren active și de aceea erau necesare lucrări de consolidare mult mai profunde, cu piloți forați și ziduri de sprijin masive. În realitate, totul s-a rezumat la o simplă asfaltare.
“Proiectul de succes” înseamnă acum o cheltuială suplimentară, care amână beneficiile nu doar pentru localnicii din zonă, ci și pentru turismul județean.
Faptul că drumul a cedat îndreaptă acum toate privirile către corectitudinea studiilor de fezabilitate și adaptarea proiectului la realitatea din teren. Palma primită din nou de autorități din partea naturii le obligă să reevalueze nu doar tronsonul distrus, ci întreaga investiție, altfel riscă să devină și ea un șantier nesfârșit.
DJ 203L sau poarta către Trovanți, fragilizată de terenul instabil
Un alt exemplu de investiție care riscă să fie înghițită de pământ este drumul județean DJ 203L, care leagă localitățile Cozieni, Bozioru și Brăești. Acesta este considerat un proiect deosebit de important pentru turismul buzoian, fiind principala cale de acces către „Trovanții de la Ulmet”, monumente ale naturii de o frumusețe rară.
Finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală cu peste 67,7 milioane de lei, fără TVA, drumul a fost recepționat, pe 11 iunie 2025. Cu toate acestea, bucuria celor care îl tranzitează frecvent a fost scurtă. Deși asfaltul este nou, în zona Bozioru au apărut deja aceeași problem ca și la celelalte: mișcări în profunzime ale versanților, care nu pot fi stopate prin simplă asfaltare. Fără lucrări masive de consolidare, precum piloții forați, investiția de aproape 14 milioane de euro riscă să devină o simplă asfaltare pe un teren care refuză să stea pe loc, la fel ca și în celelalte cazuri.
În cadrul ședințelor Colegiului Prefectural din martie 2026, prefectul Liliana Sbîrnea a nominalizat DJ 203L Bozioru pe lista drumurilor județene afectate grav de alunecări de teren, declanșate de precipitații.
DJ 203K, cel mai scump drum județean, este și el amenințat
Cea mai mare investiție în infrastructura rutieră din județul Buzău s-a realizat în tronsonul Vintilă Vodă – Plaiul Nucului, DJ 203K. Cu o valoare impresionantă, de 121 milioane de euro, finanțată în proporție de 85% din fonduri europene, această lucrare prezintă și ea probleme.
În Raportul de monitorizare nr. 23, din aprilie 2026, Consiliul Județean menționează printre altele și provocările tehnice și riscurile de stabilitate pe tronsonul Vintilă Vodă – Plaiul Nucului
Deși contractul de finanțare a fost semnat în septembrie 2024 și lucrările sunt încă în curs de execuție, anul 2026 a adus deja primele semnale de alarmă. Problemele de surpare au apărut chiar pe tronsoanele unde se intervenise recent pentru stabilizare. Specialiștii avertizează că intervențiile proaspete asupra solului, realizate fără o corelare perfectă cu dinamica pânzei freatice, au lăsat terasamentele vulnerabile în fața precipitațiilor, ducând la prăbușiri înainte ca drumul să fie măcar finalizat.
Investiție de 141 milioane lei, degradată înainte de recepție
Drumul către Vulcanii Noroioși, DJ 102F, apare menționat în presa locală, dar și în comunicatele Instituției Prefectului Buzău, mai exact în rapoartele privind stadiul investițiilor publice din județ, cu procente de execuție sub graficul asumat. Deși reprezintă o arteră de maximă importanță pentru turismul județean, mobilizarea slabă a constructorului pe anumite tronsoane critice, precum cel din zona Chiliile, a fost determinată de stoparea temporară a finanțării.
Proiectul de modernizare a tronsonului dintre kilometrii 8 și 33 are o valoare estimată la 141 milioane lei și este susținut prin Programul „Anghel Saligny”.
Lucrările sunt încă în faza de execuție, însă au apărut porțiuni deja degradate acolo unde traficul greu, în special utilajele forestiere și camioanele de mare tonaj, trece peste straturi intermediare de asfalt care nu sunt proiectate să reziste fără protecția stratului de uzură final, determinând o degradare accelerată a unei investiții care nici măcar nu a ajuns la faza de recepție finală.
De ce am ajuns să plătim drumuri cu termen de valabilitate redus
Analizând situația drumurilor prezentate mai sus, devine din ce în ce mai clar că surpările nu sunt generate doar de fenomenele meteorologice, ci sunt și alte cauze, cum ar fi soluțiile tehnice subdimensionate. Proiectele inițiale, în special cele prin PNDL, au preferat refacerea covorului asfaltic în locul unor consolidări costisitoare. Natura a demonstrat însă că asfaltul fără o fundare solidă pe stâncă este o soluție de moment, nu una de viitor.
Utilizarea drumurilor aflate în lucru de către traficul greu, înainte ca structura să fie consolidată, a creat de asemenea probleme.
În zone precum Vintilă Vodă sau Chiliile, apa rămâne cel mai mare inamic. Fără sisteme complexe de captare, umiditatea crescută transformă solul argilos într-un lubrifiant, făcând ca drumurile să „plutească” spre vale.
Astfel, se plătesc miliarde pentru lucrări care se distrug în câteva luni sau în câțiva ani de la recepționare. Și se vor plăti și alte miliarde pentru reparații de urgență, consolidări ulterioare și noi studii care să repare ceea ce trebuia făcut corect de la bun început.
Adaugă comentarii