Afacere omorâtă cu legea! Primul parlamentar care se mișcă în cazul închiderii păstrăvăriei din Gura Teghii! În rest, toți doar au clipit!

Decizia drastică a unei familii din Gura Teghii de a pune lacătul pe afacerea creată și susținută timp de 16 ani stârnește prima reacție. După ce ȘansaNews a prezentat povestea (AICI), dar a relatat și despre teama antreprenorului că acest pas e doar începutul renunțării la tot ce înseamnă România (vezi AICI), deputatul AUR, Ștefăniță Avrămescu, a avut o primă luare de poziție, aducând cazul direct pe masa ministrului Mediului.

Parlamentarul semnează o declarație de presă în care acuză autoritățile centrale că îngroapă micii producători sub taxe, avize și o birocrație absurdă, transformând statul dintr-un partener într-un adversar al afacerilor de familie. În opinia lui Avrămescu, decizia proprietarilor de a pune lacătul pe afacere după 16 ani este un semnal de alarmă privind eșecul politicilor economice actuale.

„16 ani de muncă au fost învinși de stat, nu de piață! Povestea păstrăvăriei din Gura Teghii, județul Buzău, care își închide porțile după 16 ani de muncă cinstită, nu este doar drama unei familii. Este radiografia României de astăzi. O Românie în care statul nu îi mai încurajează pe cei care produc, ci îi împovărează până în punctul în care renunță. Cuvintele proprietarilor sunt cutremurătoare: «Nu munca ne-a învins. Nu lipsa clienților. Ne-a învins administrația.» Din păcate, acesta este sentimentul pe care îl împărtășesc astăzi mii de antreprenori români. Cum este posibil ca o afacere de familie, construită prin sacrificii, fără datorii și fără lipsă de clienți, să fie închisă din cauza birocrației și a taxelor? Cum este posibil ca un mic producător de hrană românească să fie tratat aproape la fel ca o activitate industrială cu impact incomparabil asupra mediului? Aceste întrebări ar trebui să îi preocupe pe cei care guvernează”, spune deputatul Ștefăniță Avrămescu.

Acesta denunță și diferența dintre promisiunile guvernamentale și presiunea administrativă care îi aduce pe micii producători în punctul de a abandona totul:

„Ani la rând ni s-a vorbit despre sprijinirea producătorilor români, despre dezvoltarea satului românesc și despre încurajarea antreprenoriatului. În realitate, statul îi obligă pe cei care muncesc să plătească tot mai multe taxe, tot mai multe avize, tot mai multe autorizații și, culmea, chiar și atunci când sunt nevoiți să închidă afacerea. Aceasta este diferența dintre discursul oficial și realitatea din teren. Cazul de la Gura Teghii nu este o excepție, ci devine o regulă. România nu va avea o economie puternică dacă își pierde micii producători. Statul român trebuie să înceteze să îi pedepsească pe cei care muncesc și produc. România are nevoie de mai puțină birocrație, mai puține taxe și mai mult respect pentru capitalul românesc”, mai spune deputatul AUR.

Ștefăniță Avrămescu este primul care a luat poziție public în acest caz. Iar pe lângă declarația de presă, el a depus la Parlament și o întrebare scrisă, adresată ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Parlamentarul îi cere ministrului verificări urgente și clarificări privind legislația aplicată micilor exploatații piscicole.

În documentul oficial depus la Parlament, Avrămescu atrage atenția asupra costurilor disproporționate pe care micii producători trebuie să le achite pentru avizele de mediu:

„Potrivit celor prezentate, pentru cele patru monitorizări obligatorii pe an la care era supus operatorul economic, laboratorul venea de la Buzău până la Gura Teghii (o distanță de 80 km). O singură deplasare costă aproximativ 2.500 de lei. Asta înseamnă aproape 10.000 de lei doar pentru deplasările laboratorului. La acestea se adaugă costul analizelor, costul apei, precum și toate celelalte taxe și obligații. În total, aproximativ 14.000 de lei pe an”, se arată în textul întrebării parlamentare.

Deputatul solicită Ministerului Mediului răspunsuri la patru întrebări:

1. A dispus Ministerul Mediului sau instituțiile aflate în coordonarea sa verificarea aspectelor semnalate public de reprezentanții acestei afaceri? Dacă da, care sunt concluziile preliminare?
2. Consideră Ministerul că actualul cadru legislativ și procedural aplicabil micilor păstrăvării și exploatațiilor piscicole de familie este proporțional cu dimensiunea și impactul acestora asupra mediului?
3. A analizat ministerul posibilitatea simplificării procedurilor de autorizare și raportare pentru micii producători, astfel încât protecția mediului să fie asigurată fără a genera sarcini administrative excesive?
4. Au existat în ultimii cinci ani sesizări similare din partea altor exploatații piscicole sau mici producători privind dificultățile generate de procedurile și obligațiile de mediu? Dacă da, câte astfel de sesizări au fost înregistrate și ce măsuri au fost adoptate?

Parlamentarul AUR a precizat că dorește ca răspunsurile la întrebările adresate să îi fie transmise în scris. De altfel, și ȘansaNews a transmis încă de ieri o solicitare către Ministerul Mediului, prin care redacția a cerut răspunsuri la mai multe întrebări. Până la oră redactării acestui material, Ministerul nu a transmis nici un răspuns.