Actualitate

Au fost reglementate zonele metropolitane! Cum ar putea arăta o primă astfel de zonă, creată în jurul Buzăului

Guvernul a adoptat ieri actul normativ care reglementează apariția zonelor metropolitane. Noul cadru legislativ, care vine după o altă lege a zonelor metropolitane, ce nu a putut fi aplicată, stabilește cum se formează un teritoriu metropolitan, ce trebuie să aibă în comun localitățile, ce obiective își pot fixa și ce proiecte pot derula, cum se finanțează acestea și cui revin competențele.

”Prin proiectul de lege de astăzi privind zonele metropolitane, vom îndeplini un jalon care era planificat pentru finele lunii iunie. Practic, prin punerea în aplicare a acestei legi vom reuși, cu adevărat, să realizăm reformele la nivelul autorităților locale, prin sporirea accesului la servicii și mobilitate, la servicii publice furnizate la nivel local pentru cetățenii care locuiesc în zonele urbane și în comunitățile marginale și periferice. Aceste reglementări sunt în deplină concordanță cu prioritățile naționale de dezvoltare și cu obiectivele asumate în coaliție prin programul de guvernare.” a precizat premierul Nicolae Ciucă, la debutul ședinței de Guvern.

Proiectul, inițiat de Ministerul Dezvoltării, arată că teritoriul metropolitan se delimitează astfel:

  • Pentru municipiul București –cel puțin teritoriul administrative al județului Ilfov;
  • Pentru municipiile reședință de județ-cel mult primele două coronae urbane;
  • Pentru celelalte municipii –prima coroană urbană.

Ce înseamnă prima și a doua coroană urbană

Teritoriul cumulat al comunelor și orașelor din imediata vecinătate a unui municipiu, cu care acesta are cel puțin un punct de hotar comun, formează prima coroană urbană. A doua coroană urbană este reprezentată de teritoriul cumulat al comunelor și orașelor din imediata vecinătate a primei coroane, exceptând municipiul reședință de județ, cu care aceasta are cel puțin un punct de hotar comun.

Proiectul mai arată că zona metropolitană nu poate depăși teritoriul unui județ (excepție face Bucureștiul), iar o localitate nu poate face parte din mai multe zone metropolitane, ci doar din una.

Strict raportat la aceste prevederi, Buzăul ca municipiu reședință de județ, ar putea forma o zonă metropolitană cu comunele din prima coroană urbană, respectiv Mărăcineni, Vadu Pașii, Gălbinași, Țintești, Costești, Merei, Stâlpu și Vernești.  Zona metropolitană s-ar putea extinde la celelalte comune care au punct de hotar cu cele enumerate mai sus.

În mod cert, apariția noii legi va fi punctul de pornire a unor inițiative de cooperare între municipiul Buzău și localitățile aflate la câteva zeci de kilometri distanță. Dacă proiectul unificării cu comuna Țintești a eșuat, în noul context, extinderea orașului prin crearea unei zone metropolitane, pare un proiect mai viabil.

Zonele metropolitane își pot stabili ca obiective să dezvolte infrastructura comună-de la cea rutieră, la cea pentru educație sau sănătate- să modernizeze infrastructura tehnico-edilitară, să interconecteze și să dezvolte împreună servicii publice, să facă proiecte și strategii comune pentru grupuri vulnerabile sau marginalizate, iar lista obiectivelor este extinsă.

Finanțarea se face prin cotizații și contribuții din bugetele locale. În plus, zonele metropolitan priemsc, din impozitul pe venit coelctat de stat, o alocare de 5 % din sumele colectate.