Au o istorie de peste 200 de ani și, cu toate că sunt un brand al Buzăului și ar fi putut duce numele județului peste tot în lume, au primit doar o recunoaștere națională. Este vorba despre covrigii de Buzău care, din 2018, au fost atestați tradițional, însă pentru care nimeni nu s-a preocupat să obțină și o certificare europeană. Totuși, gustul lor inconfundabil le-a oferit un loc de cinste într-un calendar al zilelor internaționale amuzante sau comerciale, iar astăzi, 26 aprilie, este ziua lor, ziua covrigilor.
Micul colac brun auriu este cunoscut încă din 1800, când în târgul Buzăului s-au stabilit bulgari, sârbi şi greci. Cei din urmă au fost primii care și-au servit clienții de la cârciumă cu un produs alimentar, în formă de inel, cu o coajă aurie şi crocantă, un miez fin și cu o puternică aromă de făină albă de grâu. De atunci, covrigul de Buzău și-a câștigat locul în preferințele tuturor. Și, în ciuda istoriei de peste 200 de ani, covrigul de Buzău a primit o recunoaștere națională abia în 2018. Un singur producător a făcut toate demersurile pentru a obține atestarea ca produs tradițional de Buzău.
Astăzi, covrigii se vând la fel de bine, iar clienții îl cumpără tocmai pentru gustul lor delicios. Dan David, singurul producător care are covrigii înscriși în catalogul produselor alimentare certificate, spune că are clienți care îi cumpără pentru a-i trimite rudelor din străinătate.
Cu alte cuvinte, covrigii de Buzău rămân ”gustul de acasă” pentru românii plecați peste hotare. În ciuda aprecierii de care se bucură, covrigii nu au și o recunoaștere europeană. De ce? Ei bine, un răspuns a fost dat chiar de Curtea de Conturi care a arătat că peste 1300 de produse tradiționale românești au pierdut această șansă pentru că Ministerul Agriculturii nu a trimis actele către Comisia Europeană.
„O altă constatare a auditorilor se referă la schemele naţionale de calitate privind reţeta consacrată şi produsul tradiţional. Acestea nu au fost recunoscute la nivel european deoarece MADR nu a notificat Comisia Europeană înainte de adoptarea acestora. Astfel, din 1.374 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene la data auditului, doar zece erau produse alimentare româneşti”, se arată în raportul de audit.
În replică la acesta, Ministerul Agriculturii arată că nivelul relativ scăzut al recunoaşterii la nivel european pe sisteme de calitate a produselor agroalimentare româneşti este în legătură de cauzalitate cu elemente independente de activitatea direcţiilor MADR, precum: costurile ridicate ale aderării la sistemele de calitate europene, slaba asociere între producători, dar şi perioada îndelungată aferentă perioadei de recunoaştere la nivel european a unui produs alimentar (poate dura între 14 şi 48 luni).
România are în prezent doar 10 produse tradiționale care au dobândit și recunoaștere europeană, printre ele fiind și cârnații de Pleșcoi. Alte șapte produse așteaptă un răspuns de la Comisia Europeană în vederea dobândirii acestei atestări. Asta în timp ce alte țări, care au știut să-și pună în valoarea produsele tradiționale, au deja sute de preparate recunoscute și la nivel european, un pas care de altfel ar aduce doar beneficii atât producătorului care le scoate pe piață cât și țării din care provin.
Adaugă comentarii