O serie de obiective de patrimoniu din județul Buzău ar putea să fie reabilitate și ar urma să intre în circuitul turistic. Este ceea ce transmit, oficial, două ministere importante, respectiv Ministerul Culturii și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Miniștrii care conduc cele două ministere au fost interpelați de senatorul PNL de Buzău, Vlad Mircea Pufu, încă din luna decembrie. Parlamentarul buzoian a propus lansarea unui program național de identificare, evaluare şi restaurare a unor construcții valoroase, printre care conace, case boierești, crame, castele și palate, prea puțin exploatate.
”În luna decembrie am făcut o interpelare adresată ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, pe tema patrimoniului impresionant de case vechi boierești, conace, crame, castele și palate, care este prea puțin exploatat. Am propus lansarea unui program național de identificare, evaluare şi restaurare a acestor construcții valoroase și am vrut să aflu dacă Ministerul Culturii are în plan un astfel de proiect, mai ales că se impune introducerea lor într-un circuit turistic asemănător celor din Italia sau Franţa.
Am primit răspunsul, din care am aflat că ultima actualizare a Listei Monumentelor Istorice incluse în patrimoniul cultural al României a avut loc în anul 2015. Sunt 30.148 de monumente cuprinse pe această listă, din care 869 sunt în județul Buzău. Dintre acestea, Ministerul a selectat câteva care se încadrează în categoria monumentelor despre care am cerut detalii, pe care le puteți vedea în fotografiile atașate. Unele dintre ele se află în patrimoniul public, altele sunt proprietate privată. Ministrul Culturii îmi transmite că posibilitatea restaurării acestora depinde de dorința proprietarului”, arată senatorul buzoian într-o postare pe Facebook.
Totuși, din răspunsul înaintat de Ministerul Culturii, semnat de ministrul Lucian Romașcanu, reiese că există variante inclusiv pentru clădirile aflate în proprietate privată.
”Posibilitatea de finanțare, inclusiv pentru proiectul de restaurare, este condiționată de dorința beneficiarului de a întreprinde lucrări de reparații. Desigur că aceasta nu împiedică manifestarea inițiativei locale de a iniția proiecte de conservare și punere în valoare prin accesarea de fonduri europene. Apreciem preocuparea dvs. pentru protejarea patrimoniului local și introducere în circuitul turistic. Vă rugăm să sensibilizați autoritățile locale în acest sens”, se arată în răspunsul Ministerului Culturii.
În același timp, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a transmis că se are în vedere punerea în valoare a mai multor obiective, ce vor fi reabilitate prin PNRR.
”Se intenționează descoperirea a 10 muzee construite sau reabilitate și puse în valoare, 30 de castele, 95 de biserici și mănăstiri, 15 cule, 20 curii, 20 fortificații romane, 20 de sate cu arhitectură tradițională, 30 obiective gastronomice și multe altele, fiind astfel încurajat turismul de destinație, punerea în valoare a obiectivelor și rutelor prea puțin cunoscute până acum. După analiza datelor din Indicele de Competitivitate pentru Turism și Călătorii și a Strategiei Naționale a României pentru Dezvoltarea Turismului în perioada 2020 – 2030 și a domeniilor în care România are un avantaj competitiv și potențial de dezvoltare în comparație cu alte țări concurente, și având în vedere și tendințele actuale de dezvoltare a industriei turismului și a experiențelor de vizitare, putem concluziona că România trebuie să se concentreze pe trei segmente principale pentru a putea atrage în continuare cheltuielile mai mari din partea turiștilor și pentru a putea determina creșterea duratei medii a șederii acestora în diferitele locații: patrimoniu cultural, turism cultural și istoric (împreună cu gastronomia), natură și aventură, cuprinzând ecoturismul și turismul rural, sănătate și wellness, cu accent pe resursele balneare bogate ale României”, a transmis Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
Adaugă comentarii