Într-un loc din Buzău, nu foarte departe de municipiul Buzău, imaginea satului tradițional este păstrată intactă. Este un cătun cu o frumusețe aparte, unde oriunde vezi cu ochii sunt pomi, livezi, căsuțe mici și bătrânii care poartă pe chipul lor greutățile vieții. Un loc care pare încremenit în timp și care păstrează vie imaginea României pitorești cu casele din lut și pereți vopsiți cu var, miros de iarbă cosită, pajiști de un verde crud și un stil de viață domol. Este satul Izvoranu din comuna Tisău, făcut cunoscut prin postările pe pagina de Facebook intitulata Valea Nișcovului.
” Să mergi la pas prin cătunul Izvoranu e o experiență unică ce te poartă într-o atmosferă dintr-un trecut îndepărtat al copilăriei, acolo unde nu exista tehnologie. De la ulițe mici, înguste la o cruce veche, la o fântână cu cumpăna sau un copac secular ce dăinuie în natură sălbatică neatinsă de mâna omului. Acesta e scenariul de aici”, povestește Laura Pascu, pe pagina de Facebook Valea Nișcovului, Buzău.
Aici locuiesc și frații Victor (74ani) și Aurel Tănase (76 ani), într-o căsuță mică, înconjurată de verdele imens al pădurii. S-au născut în Izvoranu, sunt 9 frați și o soră care s-au răspândit prin Buzău și Târgoviște. În sat au mai rămas cinci dintre ei. Cei doi locuiesc într-o căsuță construită în anii ‘60 și care a aparținut unchiului lor. Curtea este umbrită de un tei uriaș care parcă stă de veghe, iar peste tot domnește o liniște deplină. Din când în când, se mai aud cântecele păsărilor sau al vreunui cocoș.
Imaginea pitorească a satului Izovoranu este completată de Gălbior și For, singurii boi din comună care sunt pregătiți să fie puși la jug.
”Gălbior și For au 11, respectiv 10 ani și au fost luați de la Lopătari. Gălbior e mai mare și mai puternic și duce mereu greul, trage mai mult. Aici au și o văcuță ce așteaptă un vițel. Sunt crescuți cu fân și taină. Cei doi frații ne povestesc că după război existau în comună până la 80 de perechi de boi care ajutau la aratul câmpului, la căratul lemnelor din pădure. Femeile rămase văduve, pe timpul războiului primeau câte un pogon de pământ la Stâlpu, iar boii erau esențiali. Până la Buzău erau necesare 5 ore de mers, iar satenii mergeau cu boii să ducă fructe la oraș. Frații Tănase au avut boi mereu iar astăzi sunt singurii din comună care mai au o astfel de pereche. Se mai duc încă prin sat când e nevoie sa facă treabă pe la cineva”, a povestit Laura Pascu, pentru pagina de Facebook, Valea Nișcovului Buzău.
Sursă foto: Laura Pascu, pagina facebook Valea Nișcovului. Buzău
Adaugă comentarii