Gabriel Grigore este kinetoterapeutul principal din Spitalul Județean de Urgență Buzău. Cu o experiență de peste un deceniu în activitatea de recuperare medicală, cu un ochi format și principii de viață profesională clare, este omul potrivit pe care să-l întrebăm ce e de făcut ca să …nu ajungi la kinetoterapeut!
Prevenția, nu combaterea, este principiul de la care trebuie să pornească dorința și acțiunile pentru menținerea unei bune stări de sănătate. Altfel, obiceiurile omului modern, sedentarismul și pozițiile vicioase sunt, de cele mai multe ori, de vină pentru vizitele la kinetoterapeut.
O zi în cabinetul de kinetoterapie din Spitalul Județean nu seamănă niciodată cu alta. Poate doar rutina unei bune organizări să fie comună. De altfel, Gabriel spune că spiritul de organizare este o abilitate care îl caracterizează. Mai departe, munca zilnică cere multă răbdare pentru că recuperarea nu se face decât cu exerciții care să fie explicate pacientului, apoi exersate cu acesta până când deprinde un comportament fizic care să-l ajute pe pacient să-și recapete și, apoi, să-și mențină sănătatea. Dincolo de mișcările corecte, Gabriel vorbește cu pacienții săi și despre sporturile care le pot facilita acestora recuperarea.
„Este un circuit. Etapa inițială este programarea la o consultație la medicul specialist. După consultație, pacientul primește o schemă de tratament care va fi parcursă în decurs de zece zile . În prima ședință are loc evaluarea inițială, în urma căreia se stabilește un program de recuperare bazat pe exerciții individuale sau la aparate. Exercițiile se fac în funcție de obiectivele stabilite în urma evaluării. Există un program de exerciții, o înșiruire. Afecțiunile sau problemele de sănătate (de coloană, de exemplu) nu pot fi prevenite printr-un singur exercițiu. Exercițiile cresc în intensitate progresiv, de la simple la complexe. Însă, există o evaluare continuă în traseul unui pacient, se observă progresul sau regresul. Sunt pacienți în cazul cărora recuperarea se finalizează în urma celor zece ședințe. Este cazul afecțiunilor ușoare, trecătoare. Însă, pot fi și pacienți cu un diagnostic ce presupune continuarea recuperării, pacienții învață exercițiile aici și continuă acasă, timp de 3-6 luni sau cât este necesar. În funcție de diagnostic, de afecțiune, schema poate fi completată de fizioterapie, masaj și tratament medicamentos. Desigur, în procesul de recuperare, pot fi restricții și particularități, fiind nevoie doar de kinetoterapie, sau situații în care se pot adăuga alte proceduri (masaj, fizioterapie, etc.). Este o relație de interdependență.”, explică Gabriel Grigore.


Cornel Iosif, maseurul din Spitalul Județean de Urgență Buzău, spune, la rându-i, că doar într-o bună interacțiune cu pacientul se poate ajunge la rezultate. Cei mai mulți sunt din rândul persoanelor tinere: copii și adolescenți care se luptă cu deformări ale coloanei din cauza pozițiilor vicioase. De cele mai multe ori sunt de vină postura incorectă din fața laptopului, a calculatorului sau a televizorului, poziția din bancă sau ghiozdanul încărcat excesiv.
„Există, desigur, cele trei ramuri de recuperare. Procedurile cu stimuli electrici și anume fizioterapia, mișcarea – kinetoterapia și masajul. Cele trei ramuri contribuie la refacerea sănătății, sub oblăduirea medicului și a personalului medical aferent fiecăreia dintre acestea. Există o interdependență a procedurilor. După statistica ultimelor luni, anumite zone ale corpului necesită atenție deosebită: spatele – zona cervico-toraco-lombară – este cea mai masată din cauza posturii, a statului la birou, dar și a muncii fizice îndelungate. Iar masajul este foarte important în ceea ce privește stimularea tonusului muscular, a circulației periferice, precum și la înlăturarea, diminuarea zonelor tensionate, a durerilor.”, a explicat Iosif Cornel, maseur.
Cauzele afecțiunilor sunt diverse. Însă kinetoterapia ne învață, ghidându-ne atent, să ne cunoaștem și să ne înțelegem mai bine corpul în funcție de mișcările pe care le realizăm, dar și să recunoaștem situațiile în care survin schimbări ce acționează asupra noastră la nivel fizic, cum sunt, spre exemplu, traumatismele.
Alterarea posturiieste frecventă atât la copii, cât și la adulți. La cei mici, principala cauză este menținerea prelungită a poziției așezat, precum și lipsa sportului. La școală, sportul este minimalizat, după cum se vede și în orarul săptămânal. În plus, unii părinți nu cred în utilitatea acestor ore de educație fizică și preferă să -i țină departe pe copii de ele, cu ajutorul, desigur, al scutirilor medicale. Se adaugă și situația pandemiei care a mutat derularea orelor în online, accentuând astfel pozițiile deficitare – statul la birou și folosirea îndelungată a laptopului și/sau telefonului.
La adulți, o cauză principală este sedentarismul, aceștia confruntându-se, la rândul lor, cu poziții vicioase – statul la birou, pe scaun, în ortostatism (în picioare), folosirea îndelungată a gadget-urilor. O altă cauză este alimentația deficitară, lipsa anumitor nutrienți din alimentația de zi cu zi.
„Împărțind pe categorii de vârstă, avem la copii – aproximativ 70% din pacienții care se prezintă – deficiențe de statică vertebrală datorită pozițiilor vicioase acasă, la școală etc.
Pe segmentul 20-50 de ani ne confruntăm, în proporție de 50%, cu afecțiuni ale coloanei vertebrale (discopatii lombare, lombalgii, hernii de disc, protuzii, spondiloza cervicală care apare în urma statului la birou). Cele mai multe apar în zona lombară și cervicală, mai rar în zona toracală. Tot la această categorie, 25% apar în urma diferitelor traumatisme pe care pacienții le suferă (fracturi, căzături etc.) Iar restul de 25% vin ca patologii. Cazurile predominante sunt pe coloana vertebrală.
La bătrâni, majoritatea apar pe parte de patologie (cum este degenerarea articulațiilor), însă pot fi și în urma unor fracturi. De asemenea, sunt cazuri care vin în urma unor AVC-uri, cazuri de Parkinson, scleroză multiplă sau dureri cu cauze necunoscute.”, a adăugat Gabriel Grigore.
O soluție de a preveni vizita la kinetoterapeut este practicarea unei forme de mișcare organizată, cum este sportul în echipă: handbal, volei, etc. Pentru copii și adolescenți, sporturile de echipă sunt recomandate pentru că dezvoltă foarte bine atât fizicul, cât și psihicul prin faptul că învață importanța coordonării, dar și socializează cu alți tineri de aceeași vârstă sau vârste apropiate.
Și pentru adulți, o formă de mișcare organizată contribuie la îmbunătățirea condiției fizice și a posturii corporale.

O postură bună ne ajută în toate aspectele vieții, una deficitară ne va pune piedici. Raportul dintre segmentele corpului, dar și între corp și mediul înconjurător rămân constante.
Gabriel povestește că, în timpul studenției, mergea împreună cu colegii, împărțiți pe grupe și având un coordonator, la firme alese aleatoriu. Acolo lucrau cu angajații care aveau muncă de birou și stăteau ore în șir în poziții deficitare. Îi învățau să își corecteze postura pentru a preveni apariția durerii sau, mai târziu, a afecțiunilor.
„Postura ne influențează permanent. Dacă neglijăm acest aspect, întâi apare disconfortul, apoi durerea și, în cele din urmă, durerea devine insuportabilă, astfel că pacientul trebuie să se prezinte la medic. Dar acestea pot fi prevenite prin corectarea posturii și practicarea regulată a unei forme de mișcare. Dacă nu avem o postură corectă, de exemplu, de la o atitudine cifotică, pe termen lung, se poate ajunge la cifoză. Exemplele pot continua.”, a transmis Gabriel.
În ceea ce privește evoluția afecțiunilor, Gabriel consideră că acestea au evoluat direct proporțional cu tehnologia. „Evoluția tehnologiei cu involuția sănătății, direct proporțional.” Cel mai simplu este de demonstrat această teorie în cazul copiilor. Dacă în urmă cu douăzeci de ani, într-o clasă erau unu-doi elevi cu deficiențe la coloană , acum sunt până la douăzeci. Și dacă în planul sănătății, tehnologia a condus la involușie, în planul medicinei aduce, zilnic, evoluție. Kinetoterapia este în continuă transformare și dezvoltare, la fel și aparatura folosită în cabinetele de specialitate. Aparatura a fost gândită din punct de vedere biomecanic pentru a se ajunge la un rezultat optim, într-un timp scurt, astfel încât să grăbească procesul de recuperare. Cercetările se fac permanent și apar modele noi pentru a ușura și îmbunătăți recuperarea.
La final, l-am rugat pe Gabriel să încheiem cu câteva sfaturi de conduită zilnică sănătoasă:
„Sport. Alimentație sănătoasă. Odihnă. De asemenea, consumul de lichide este foarte important. Prevenție nu combatere!”.
Adaugă comentarii