Traversarea unei perioade prelungite de caniculă extremă crește riscul de insolație, inclusiv în cazul persoanelor cu o stare de sănătate bună. Este o condiție medicală determinată de creșterea temperaturii corpului, peste 40 de grade Celsius, pe fondul expunerii prelungite la căldură, al unei suprasolicitări fizice și deshidratării. Șocul caloric în care intră organismul este de două tipuri: unul caloric clasic, altul de efort. În cel dintâi caz, vorbim despre lipsa măsurilor de protejare a organismului, pentru mai mult timp, iar în al doilea caz, despre un efort care poate fi chiar fatal. Medicul Loti Popescu, coordonator al Departamentului de Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate din cadrul Direcției de Sănătate Publică Buzău ne explică diferențele dintre cele două tipuri de insolație:
”În șocul caloric clasic, apar simptomele după 2-3 zile de expunere la temperaturi mari, dacă oamenii nu se hidratează, dacă stau la temperaturi foarte mari, stau prea mult în soare. Mai poate să apară la copiiii lăsați, din neatenție sau ignoranță, în mașină, cu ferestrele închise. Șocul caloric de efort apare brusc, nu după o expunere progresivă. Afectează persoanele active, sănătoase. Aici putem să includem sportivii, militarii, muncitorii, pompierii. Șocul caloric de effort e a doua cauză de deces la sportivii tineri.”
În insolație, temperatura corpului poate ajunge la 46 de grade Celsius. Această stare de șoc se manifestă prin simptome specifice.
”O caracteristică este afectarea globală a sistemului nervos central, iar acest lucru se manifestă prin confuzie, vorbire neclară, comportament bizar sau agitație și delir. Pot să apară convulsiile și, în final, coma. Alte semne pe care le putem sesiza sunt bătăile accelerate ale inimii, respirații rapide și superficiale, pielea devine fierbinte, roșie, pot să apară greața și vărsăturile, durerile de cap cu caracter pulsatil.” explică dr. Loti Popescu.
În astfel de situații, intervenția unui echipaj medical poate face diferența între viață și moarte. Tocmai de aceea, primul ajutor pe care îl putem oferi este un apel la 112. Până la sosirea ambulanței, persoana care a suferit o insolație poate fi ajutată prin aplicarea de comprese sau alte manevre pentru scăderea bruscă a temperaturii, așezarea acesteia la umbră sau într-un alt loc răcoros. Totuși, intervențiile pentru scăderea temperaturii corpului trebuie făcute cu grijă pentru că de la șocul termic al creșterii temperaturii victima poate trece într-un altul, cu frisoane:
”Până vine ambulanța este nevoie de răcirea agresivă a persoanei prin scufundarea în apă rece, răcire prin evaporare, aplicarea de comprese cu gheață, cu apă rece, pe față. Trebuie eliberată calea respiratorie, să nu aibă haine strânse pe corp. Dacă temperatura corpului este foarte mare, peste 40 de grade Celsius, nu insistăm să o scădem foarte repede. Există o limită între convulsii, date de temperaturi foarte mari, și frisoane care pot să apară dacă scădem temperatura brusc și foarte mult.” mai subliniază medicul Loti Popescu, coordonator al Departamentului de Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate din cadrul Direcției de Sănătate Publică Buzău
Adaugă comentarii