În acest week-end trecem la ora la iarnă, astfel că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, ceasurile se dau înapoi cu o oră,
ora 4.00 devenind ora 3. Duminică va fi ziua cea mai lungă din an, aceasta având 25 de ore. Teoretic, câștigăm o oră de somn, dar în realitate schimbările ce au loc toamna și primăvara, când se trece la ora de vară, ne pot afecta. Unele persoane pot să nu aibă de suferit, dar altele reacționează diferit. Medicul urgentist din Iași, Tudor Ciuhodaru, spune că adaptarea la ora nouă durează, în general, 15 zile, iar în primele zile după această trecere numărul prezentărilor în urgențe crește considerabil. Efectele pot fi fizice, dar și psihice.
„De această adaptare depind particularitățile fizice și psihice individuale. Nu o dată s-au prezentat la urgențe, cu decompensare sau agravare a diverselor afecțiuni. Avem probleme cardiovasculare, variații ale tensiunii arteriale, iar riscul de infarct crește cu 5-10% în fiecare luni de după schimbarea orei, mai ales la persoanele tinere și active. Durerile de cap, amețelile, tulburările de somn, insomnia, sau hipersomnolența, tulburările de apetit, accentuarea depresiei sau dorința suicidală pot apărea la persoanele cu labilități psiho-emoționale”, spune medicul urgentist Tudor Ciuhodaru.
Schimbarea orei a stârnit dezbateri în ultimii ani la nivel european. În 2018, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să evalueze directiva privind schimbarea orei sezoniere. În baza răspunsurilor favorabile, s-a propus renunțarea la schimbările orare, fiecare țară trebuind să decidă dacă va rămâne definitiv la ora de vară sau la cea de iarnă. O decizie trebuia luată deja, dar încă nu s-a întâmplat în nici un stat european.
Adaugă comentarii