Mai puțină matematică, mai puțini ingineri! Ce semnal de alarmă trag asociațiile profesionale

Propunerea Ministerului Educației, aflată în dezbatere publică, de a modifica planurile-cadru prin reducerea unor ore de matematică, dar și de a elimina din trunchiul comun mai multe discipline reale, produce îngrijorare. Printre cei care au avut o primă reacție se află inginerii din cadrul Asociației Generale a Inginerilor din România-Sucursala Buzău.  Aceștia solicită Ministerului Educației să reanalizeze impactul acestor schimbări și să asigure un curriculum care să pregătească tinerii pentru cerințele viitorului.

”Este esențial ca liceele tehnologice și profilul real din liceele teoretice să ofere un fundament solid de cunoștințe, care să le permită absolvenților să urmeze cu succes facultăți tehnice și să contribuie activ la dezvoltarea economică și tehnologică a țării.” arată un punct de vedere transmis de AGIR Buzău.

Inginerii din structura profesională menționată mai sus arată că noile planuri-cadru propuse pentru liceele tehnologice și profilul real din liceele teoretice reduc drastic numărul de ore de matematică și elimină din trunchiul comun discipline fundamentale precum fizica, chimia și biologia. Ei consideră că adoptarea acestor schimbări ar pune în pericol formarea unei generații de ingineri pregătiți în raport cu cerințele tehnologice ale viitorului și care să susțină dezvoltarea economică bazată pe inovație.
Iată, mai jos, argumentele cu care AGIR Buzău îndeamnă la reevaluarea acestor propuneri!

1️. Reducerea numărului de ore de matematică la clasele a XI-a și a XII-a în liceele tehnologice limitează dezvoltarea gândirii analitice și a capacității de rezolvare a problemelor complexe. Un inginer trebuie să stăpânească concepte precum ecuațiile diferențiale, analiza vectorială sau modelarea matematică, iar o bază precară în liceu va face ca aceste discipline universitare să devină bariere de netrecut pentru viitorii studenți.
2️. Eliminarea fizicii, chimiei și biologiei din trunchiul comun afectează direct înțelegerea proceselor inginerești. Fără fizică, elevii nu vor putea înțelege fenomene esențiale precum mecanica, electricitatea sau termodinamica – fundamente ale ingineriei mecanice, electrice și ingineriei în construcții. Fără chimie, domenii precum ingineria materialelor, sudura sau ingineria industrială vor deveni inaccesibile. Fără biologie, sectoarele biomedicale, farmaceutice și de inginerie genetică vor fi lipsite de viitori specialiști bine pregătiți.

Sunt și exemple pe care cei de la AGIR le dau, încercând să anticipeze efectul pe care reducerea unor ore de științe îl va avea asupra pregătirii viitorilor ingineri.

Ingineria mecanică și civilă: elevii care nu mai studiază fizica în liceu vor întâmpina dificultăți majore la universitate în înțelegerea disciplinelor de rezistența materialelor, dinamica fluidelor, termotehnica, studiul materialelor sau mecanica structurilor. Cum poate un viitor inginer constructor să calculeze sarcinile dintr-o clădire, dacă nu a studiat forțele și echilibrul mecanic?

Ingineria electrică și electronică: fenomenele electromagnetice, analiza circuitelor electrice și proiectarea componentelor sunt imposibil de înțeles fără o pregătire solidă în fizică. Reducerea contactului cu această disciplină în liceu va face ca materiile universitare precum electrotehnica sau mașinile electrice să fie mult mai dificil de asimilat.

Ingineria chimică și materialelor: inovațiile din metalurgie, polimeri, nanotehnologie sau ingineria mediului necesită cunoștințe avansate de chimie. Un elev care nu a studiat în mod serios această disciplină în liceu nu va putea înțelege reacțiile chimice, procesele de coroziune sau mecanismele de sinteză a materialelor.

Robotica și automatizarea industrială: aceste domenii integrează concepte complexe din matematică, fizică și informatică. Cum poate un viitor specialist în automatizări să proiecteze un sistem de control dacă nu are o bază solidă în analiza matematică și teoria circuitelor electrice?

Reprezentanții AGIR cred că, dacă aceste modificări se vor face, vor exista implicații pe piața muncii și arată că situația va afecta întreaga industrie românească, printre care cele mai expuse vor fi industria de automobile, aeronautică, energie regenerabilă sau inteligență artificială. În aceste condiții, în timp România s-ar putea transforma într-un furnizor de forță de muncă necalificată.