Actualitate

Mâncatul compulsiv și alte dezechilibre generate de pandemia de coronavirus. Sfaturi și răspunsuri de la nutriționist

Trăim pe fugă, dezordonat, mâncăm de plăcere, mult de sărbători, doar un pic înainte de vacanţa de vară, uneori ne înfometăm sau ţinem diete fulger, fără a considera că avem nevoie de sfaturile specialiştilor. Peste toate acestea s-a suprapus pandemia de coronavirus, care a adus şi mai mult stres sau anxietate.

     Ecaterina Zoican, medic primar din cadrul Spitalului de Urgenţă Buzău, specialist în diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, ne-a vorbit despre efectele pandemiei asupra organismului nostru şi despre percepţia românilor faţă de nutriţie.

sursa: Facebook

1.De ce ne-am îngrășat în pandemie?

Odată cu instalarea măsurilor legate de combaterea răspândirii noului coronavirus, cum ar fi distanţarea fizică, limitarea circulaţiei persoanelor, scădere interacţiunii sociale, aceste lucruri au declanşat mai multe mecanisme, care într-un final au dus la creşterea în greutate. În primul rând am facut mai puţină mişcare, anumitor persoane le-a scăzut puterea financiară, fiind inclinate să consume alimente mai ieftine, dar cu o densitate calorică mei mare. Nici reclamele nu ne ajută să alegem alimente mai sănătoase, industria alimentară este foarte bine antrenată în a atrage cât mai mulţi cumpărători, manipulând instinctele noastre ancestrale, precum căutarea alimentelor mai grase, mai sărate şi mai dulci ( acestea fiind vitale pentru strămoşii noştri, care trebuiau să- şi obţină hrana vânând şi mâncând o dată la câteva zile, ceea ce nu e valabil şi pentru zilele noaste).

2. Mâncăm haotic, mâncăm de plăcere, mult de sărbători, ținem diete fulger. Peste toate astea s-a suprapus pandemia care a adus si mai mult stres și mai multa anxietate. Pandemia a accelerat mâncatul compulsiv. Ați avut pacienți cu probleme de greutate după această perioadă?

Într- adevăr pandemia a crescut nivelul de stres al persoanelor. Ori acest lucru induce dorinţa de a mânca mai mult, pentru a ne diminua sentimentul de insecuritate. Însa, chiar perioade scurte de aport caloric excesiv, pot duce la agravarea obezitatii si la dezechilibru metabolic. Nivelul crescut al  hormonilor stresului (glucocorticoizii), duce la dorinţa de a consuma alimente cu gust intens. Alimentele consumate in exces pot  duce la dislipidemie (este o afectiune caracterizata prin alterarea metabolismului grasimilor evidentiata prin modificarea valorilor colesterolului, LDL-colesterolului, HDL-colesterolului, trigliceridelor), creşterea depozitelor de grăsime, apariţia inflamaţiei în organism, creşterea insulinotezistenţei şi a riscului de declanşare a diabetului zaharat de tip 2. Aceste procese se pot exacerba în condiţii de inactivitate fizică.

3. Ce cură folosim pentru a slăbi? Sunt bune curele de slăbire?

Pentru scădere în greutate, foarte important este să ne facem ordine în program, să prioritizăm acţiunile noastre. De fapt, până nu vom conştientiza cât de important este să avem grijă de sănătatea noastră, că avem un singur corp, pe care nu îl putem schimba când se strică ceva, va fi greu să găsim resursele necesare pentru a produce schimbarea în favoarea scăderii în greutate. Curele de slabire ne ajută să slăbim, destul de simplu şi clar, însă ce nu ne învaţă acestea, este ce facem după aceea, cum ne menţinem. De aceea de cele mai multe ori revenim la greutatea de dinainte, sau chiar la greutate mai mare, deoarece organismul nostru, este setat să-şi facă provizii pentru vremuri grele, care în mod involuntar nu vin, restricţiile calorice în zilele noastre fiind de cele mai multe ori voite.

4. Cum putem remedia această problemă a kilogramelor în plus? Ce combinații periculoase de alimente trebuie să evităm?

E nevoie să facem modificări calitative în primul rând, cantitative de asemenea, şi să nu ţinem o dietă. Putem mânca orice aliment de calitate, dar nu oricât ( o prajitură, nu un platou de prajituri), nu oricum ( în prima jumătate a zilei, nu după cina) şi nu oricand ( o dată pe săptămână, nu în fiecare zi). Doar aplicând acest principiu, lucrurile se aranjează fără efort deosebit în favoarea noastră. Fie că vrem să scădem, să creştem în greutate sau să ne menţinem, în alimentaţia noastră ar trebui să fie incluse toate categoriile de nutrienţi: proteine, glucide, lipide, fibre, vitamine şi minerale. Important este în ce moment al zilei să le utilizăm- glucidele la micul dejun în cantitate mai mare şi la prânz în cantitate mai mică, astfel la cina să nu mai fie introduse în alimentaţie; grăsimile, aducând mai multe calorii, de preferat să fie în cantitate mai mică şi de calitate; proteinele să le consumăm porţionat dimineaţa, prânz şi seara, iar legumele şi  salatele să fie nelipsite la masa de zi cu zi; să ne ferim de ronţăieli, mai bine alegem două momente ale zilei pentru gustări, aproximativ la mijlocul distanţei între mesele principale; după cină să nu mai consumăm nimic, să lăsăm organismul să se pregătească pentru odihnă şi refacere.

5. La nivel mondial, zahărul reprezintă principala componentă din alimentație pe care oamenii ar căuta să o reducă sau să o elimine pentru a reuși să slăbească. De asemenea, zahărul hrănește celula canceroasă. Renunțăm la el?

Zahărul, sau zaharoza, este o dizaharidă formată din glucoză şi fructoză, iar glucoza este hrana de bază a creierului. Şi celulele canceroase, care se dezvoltă haotic, sunt mari consumatoare de glucoză, dar nu s-a dovedit că scăderea aportului de glucoză influenţează semnificativ aceste celule, pentru că ele au şi alte căi de a se hrăni. O legatură ar putea să fie între utilizarea zaharurlilor rafinate, creşterea ponderală, menţinerea nivelului înalt al insulinemiei, şi respectiv al factorului de creştere insulinic, factor de creştere tumoral dovedit. Aşadar, putem consuma alimente care conţin glucide, dar cu indice glicemic mic, care nu provoacă creşteri bruşte ale insulinemiei.

sursa: www.ipsos.com

6. Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt alimentele care ne aduc energie?

Alimentele simple ne aduc energie, cât mai puţin procesate- bine ar fi să  consumăm pulpa unui fruct decat sucul, carnea pregatită în casă, decât mezelurile cu conţinut mare de alte substanţe chimice, fructele şi legumele de sezon de pe piaţa locală, decat cele de import tratate special ca să reziste transportului.

7. Cât de des putem să mâncăm carne?

Putem consuma carne zilnic, dar de preferat carnea slabă, nu prăjită. E bine să alternăm cu preparate din peşte.

8. Sfaturi pentru a elimina kilogramele acumulate în pandemie.

Pe lângă cele discutate mai sus, legat de alimentaţie, esenţială este şi mişcarea, efortul fizic, care va arde caloriile în exces, va îmbunătăţii tonusul organismului, va ajuta la reglarea grăsimilor din sânge, va scădea insulinorezistenţa, va oxigena creierul şi toate celulele. Dacă integrăm mişcarea în programul nostru zilnic, ne va aduce o stare de bine, împlinire şi echilibru.