Fără să vrem, suntem legați de trecut, atât de cel îndepărtat, cât și de cel apropiat. Semenii noștri au trăit emoții pe care le simțim și noi, au trecut prin zone prin care mergem și noi astăzi, deși locurile aveau o altă asemănare. Un blogger atașat de zona Monteoru, Iulian Tănașcu, lucrează alături de echipa sa la reinventarea unui vechi cimitir din satul Gura Sărății, comuna Merei, întrucât consideră că memoria celor adormiți trebuie să rămână vie.
Vechiul cimitir urmează să devină primul hub cultural, care, reinventat va deveni obiectiv turistic. Fiecare monument funerar va avea un cod QR prin care vizitatorii vor putea ajunge direct la povestea celor care își dorm somnul de veci în cimitirul de la Merei.
Echipa blogger-ului sapă după crucile ascunse de pământ și zilnic găsește detalii care, asamblate precum un puzzle, creează istoria din Gura Sărătii. Zilele trecute, blogger-ul a găsit o cruce cu însemnele „Mara”, iar așezarea monumentului funerar i-a ridicat multe semne de întrebare.
Cine era Mara?
Deși echipa face mari eforturi pentru a putea realiza un document despre Mara, datele obținute până acum nu pot alcătui o poveste completă. Timpul a afectat mult crucea ce i-a fost desemnată Marei, punând la pământ monumentul funerar, după estimările specialiștilor undeva între 1930 și 1940. Despre Mara nu știm când s-a născut, însă știm aproximativ când a murit, fie în 1881, fie în 1884, însemnele de pe artefact nefiind foarte clare. Adică, făcând un calcul, femeia a trăit acum aproximativ 140 de ani, și a apucat să vadă Stațiunea Monteoru în vremurile de glorie, când boierii veneau la Monteoru pentru a se distra. Sau chiar, putea fi ea parte din lumea boierească ce a apucat să vadă frumusețile zonei.
Blogger-ul ia în calcul simbolurile, și relatează pe pagina sa de Facebook că în timp ce efectua săpături în zona crucii Marei, ceva l-a făcut să vine exact în dreptul mormântului ei, văzând scrijelit, de la distanță, „D-zeu”.
Tănașcu își pune mai multe semne de întrebare, firești, despre viața Marei, întrucât mormântul acesteia este foarte posibil să nu fie așezat întâmplător în cimitir. Crucea femeii a fost poziționată vizavi de cea mai mare și impunătoare cruce, care s-a presupus că ar fi fost a diaconului Neculai ot Sarata (Monteoru), cel despre care știm că a fost primul slujitor al bisericii de aici, informație care totuși nu s-a confirmat. Totuși, chiar dacă monumentul impunător poziționat în proximitatea mormântului Marei nu aparține diaconului, este posibil ca femeia să fi avut un rang aparte, dacă luăm în calcul această poziționare. Crucea Marei are scrijelite elemente în chirilică.
„ Astazi, fara sa vrem, am gasit-o pe Mara. Despre Mara nu se mai stie nimic de cand a murit, in anul 188(1 sau 4). Timpul si-a zis cuvantul si a pastrat crucea ei, cazuta undeva prin 1930-1940, in pamant (foto, in comentarii). Nu stiu daca voi credeti in semne, insa eu cred. Azi, cand m.am ridicat de unde eram si unde sapam la o alta cruce, am vazut “D-zeu”, iar cand am sapat mai mult, am gasit-o pe Mara. Nu se stie de unde este (nu i-am localizat teica), insa crucea se afla in fata unei alte cruci, cea mai mare din cimitir care, chiar in momentele astea, este supusa unui amplu proces de descifrare de catre partenerul nostru”, a scris Iulian Tănașcu pe pagina sa de Facebook
Cea mai mare și impunătoare cruce, care e posibil să fie strâns legată de povestea Marei, este în proces de descifrare. În plus, se fac pași pentru scoaterea tuturor elementelor la lumină, pentru ca atât povestea Marei, cât și a tuturor crucilor așezate în vechiul cimitir să devină cunoscute.
Drona este unul dintre elementele folosite în întocmirea unei cartografieri complete a zonei, echipa blogger-ului lucrând și la harta digitală.
„ Astazi am realizat prima cartografiere utilizand drona (foto, in comentarii). Vom actualiza pe masura ce vom mai scoate elemente la lumina. Ba mai mult lucram la harta digitala, cu maparea crucilor si cu viitoare modele 3D scanate”
Până la acest moment, inventarul crucilor cu mare potențial etnografic însumeaza aproape 170. Detalii despre întreaga poveste a cimitirului AICI și AICI.
Adaugă comentarii