Actualitate

MASA DE PAȘTE. Nutriționiștii ne ajută să mâncăm responsabil

Pe burta plină nu ai cum să apreciezi mâncarea, ne avertizează medicii nutriționiști.

Câte ouă roșii putem mânca? Deseori, vopseaua de pe ouă trece de coajă și ajunge la albuș. Mulți se întreabă dacă nu cumva este toxic. Ideal ar fi să fie o vopsea de calitate, care să nu treacă prin coaja oului. Contrar unei păreri populare, ouăle nu fac rău ficatului, ci dimpotrivă, ficatul „se bucură”, pentru că oul este un aliment foarte valoros pentru refacerea ficatului, dar ideal ar fi ca oul fiert să fie cleios, dar el ar trebui să fie mâncat cel târziu a doua zi de la preparare. Ouăle fierte tari pot fi consumate chiar și o săptămână, dacă sunt păstrate în frigider.

Drobul poate să fie un aperitiv perfect pentru masa de Paști. Drobul are toate acele organe fierte înainte și apoi băgate la cuptor, este un preparat dietetic. Avem nevoie de acest aliment anti-anemic, avem nevoie de vitamina A și D în mod natural, așa cum se găsesc în organele acestea. Și atunci, nu mai trebuie adăugat nimic, decât verdeață multă, băgat la cuptor și mănâncat cu felia.

Friptura – pulpa se pune la cuptor. Nu trebuie să o degresăm foarte mult înainte, pentru că grăsimea dă gust și protejează carnea, ca să rămână fragedă ne învață nutriționiștii. Multă lume este îngrijorată de grăsime. Dar tot ce înseamnă grăsime animală saturată, prin tratament termic, se topește și iese din carne. Grăsimea rămâne în tavă. Dacă întâlniți grăsime în bucata de carne din farfurie, dați-o la o parte, mai ales că la miel, grăsimea poate să fie grea.

Ce facem cu micii? Paștele se suprapune anul acesta cu 1 Mai. Dacă micii înlocuiesc porția de carne, probabil că doi-trei mici sunt suficienți. Micii care se micșorează văzând cu ochii pe grătar au avut multă grăsime – fie din dorința de a cântări mult, fie din dorința de a face frăgezime. Cert este că dacă nu este bine făcut, el se strânge într-un fel și devine cauciucat. Mai sunt și micii cărora li se pune în rețetă bicarbonat, pot să vină înapoi și este o senzație neplăcută.

Pasca și cozonacul. Cozonacul este puțin mai greu de digerat decât pasca. Are nucă, are multă făină, pe când pasca are o proporție mai bună. Lactatele de primăvară, brânza aceea de vaci făcută din lapte de primăvară este foarte potrivită, nici măcar nu trebuie să punem foarte mult zahăr, îi punem un pic de coajă de lămâie. Fie că folosim brânză de vaci, urdă sau caș, toate aceste sortimente de brânză au sub 10 la sută grăsime și intră la categoria lactate. Abia când vorbim de telemea trecem la categoria brânzeturi. Și atunci, avem o brânză care este plină de apă și săracă în grăsime. Urda n-are deloc grăsime, brânza de vaci are 5-7 la sută grăsime, nu se face din laptele cel mai gras, ci din cel smântânit. Compoziția se leagă mai degrabă cu ou, nu cu grăsime. Albușul trebuie să lege brânza și să o țină consistentă. Altfel, degeaba pui în ea grăsime, pentru că la copt, grăsimea se topește și mai degrabă strică.