Crima de la Râmnicu Sărat, care a șocat comunitatea și întreaga țară prin cruzimea cu care a fost comisă, nu este un caz izolat, ci scoate la iveală probleme reale, cum ar fi reintegrarea și protecția socială. Specialiștii în criminologie atrag atenția că astfel de fapte, precum crima de la Râmnic, nu sunt doar scăpări individuale, ci evidențiază, în primul rând, un sistem vulnerabil, în care condamnările la închisoare nu înseamnă automat o reabilitare a autorilor, iar reintegrarea socială nu presupune măsuri suficiente de monitorizare și sprijin.
Într-o intervenție în direct, la Focus Tv, cunoscutul psiholog criminalist Tudorel Butoi a vorbit despre cazul crimei de la Râmnicu Sărat și despre tipologia persoanelor care comit astfel de fapte de o violență extremă.
“De unde apar indivizii aceștia? Păi, sunt indivizi fără inserție socială, ei viețuiesc printre noi cu disfuncționalități psiho-fiziologice și medicale într-o sărăcie extraordinară, nu au serviciu, consumă băuturi alcoolice. Se incită unii pe alții, se asociază în mici cârdășii care să-i ducă apoi către explotarea și violentarea semenului lor. Și aici, unul din autori a mai făcut închisoare 17 ani tot pentru crimă, iată că iese afară tot fără niciun fel de ajutor din nicio parte și face tovărășii. Și modul de operare este un mod de operare haotic, ei lovesc victima până o aduc în starea de a nu se mai putea apăra, loviturile sunt multiple, nu contenesc, acest lucru vorbește despre o dezorganizare a modului de operare, despre faptul că mintea lor este afectată. Aici e un haos criminogen. Avem de-a face cu indivizi ușor peste condiția umană, cu comportamente animalice.”
Specialistul în criminologie arată și că legile sunt prea blânde și permit unor persoane cu antecedente penale să revină rapid în libertate și, în unele situații, să comită din nou infracțiuni grave.
“Societatea greșește profund, societatea s-a îmbătat de o mare naivitate. Ia uitați-vă dumneavoastră la pedepse cu controlul judiciar, îți rupe maxilarul, îți fură și ceasul și instanța emite ordin de restricție, arest la domiciliu și așa mai departe. Trezirea, noi avem parteneri cu care suntem în relații de mondializare care au pedeapsa capitală, care au pedeapsa de 30 de ani. Cum ai 17 ani de ispășit, tu faci 12, revii în libertate și omori iar? Deci, în cazul acestor oameni trebuie urgent închisoare pe viață, ca să se știe cum stau lucrurile.”
Pe de altă parte, cms șef (r) Laurențiu Pantazi, fost comandant al IPJ Buzău, spune că tragedia de la Rm. Sărat evidențiază și faptul că România suferă când vine vorba despre reabilitarea după gratii, dar și la capitolul sprijin pentru reintegrare socială.
“De regulă, violența maximă aparține lipsei de educație și aș începe cu acest prim factor care poate cauza astfel de ieșiri, al doilea factor, condiții socio-economice precare. Erau oameni undeva într-o zonă apropiată de social, erau oameni “recuperați” din sisteme penitenciare. Se pare că, iată, asistența pe care o primesc nu este suficientă, adică nu e suficient să le dai o casă unde să se adăpostească, trebuie să menții un soi de consiliere și un soi de supraveghere și ulterior executării unor pedepse privative de libertate. Deși în zona penitenciarelor obiectivul principal este reeducare și reincluderea în zona socială, se pare că nu întotdeauna acest lucru reușește. Acești factori au condus la o astfel de de crimă în condiții destul de dure.”
Cu alte cuvinte, este nevoie nu doar de o legislație mai clară și mai eficientă în cazul infractorilor violenți, ci și de programe reale de prevenție, educație și reintegrare. Fostul comandant al IPJ Buzău subliniază că, de multe ori, activitățile preventive nu au loc acolo unde ar fi cea mai mare nevoie, iar mesajele nu ajung la persoanele care ar trebui să le audă.
“Deși sunt oameni cu valoare și dedicați care acționează în zona protecției sociale, resursele sunt mult sub ceea ce ar fi nevoie, astfel încât apare un anumit formalism, mai ales în zona post-penitenciară. E foarte complicat să lasi în libertate un om care ani de zile a fost controlat la sânge și să-i pretinzi să aibă alte conduite. Zona poliției, ca atribuții de prevenire, de multe ori este ușor insuficientă, având în vedere că nu putem intra cu activitățile specifice de prevenire și în interiorul unor cămine, de multe ori ne aud doar niște urechi care nu ar fi întotdeauna cele destinate mesajelor noastre, astfel încât trebuie să recunoaștem, ca instituție, că activitățile preventive sunt făcute totuși pentru oamenii cinstiți și sunt situații de acest gen, unde discutăm deja de patologie în zona de violență, unde mesaje preventive ale poliției nu- și au locul”, a adăugat Laurențiu Pantazi.
Detalii despre cazul șocant de la Râmnicu Sărat, AICI.
Adaugă comentarii