Obiceiurile și tradițiile care au legătură cu șezătoarea reînvie, pe alocuri, în lumea satului românesc. Uneori, astfel de activități au legătură cu încercările de resuscitare a turismului rural, alteori sunt încercări de promovare a spiritului românesc autentic. Oricare ar fi scopul, vechile șezători mai pot fi puse în operă doar cu ajutorul îndrumărilor bătrânelor de la sate, în memoria cărora se păstrează obiceiurile și tradițiile ce însoțeau, în vechime, aceste momente.
La mai puțin de 150 de kilometri de Buzău, în județul vecin Vrancea, la Soveja, obiceiul șezătorii a fost reînviat, la inițiativa unei fiice a satului. În fiecare joi, femeile din sat se întâlnesc în satul Rucăreni, în casa bunicilor Maricicăi Dumitrache, o casă pe care sovejeanca revenită pe plaiurile natale o pune la dispoziția sătencelor ca să ”o șină vie”.
”Proiectul se cheamă ”Acasă la Soveja”. În cadrul unei întreprinderi sociale de inserție, încercăm să revigorăm cazările în case tradiționale și să primim în ospeție oamenii la Soveja, în casele noastre, să-i invităm să participe la viața noastră, la obiceiurile și tradițiile noastre, să se bucure de gustul și savorile zonei.” spune Maricica Dumitrache care, deja, și-a amenajat și casa părintească pentru a primi turiști.
Prima șezătoare la care femeile s-au întâlnit a fost la începutul anului 2023, când oamenii abia ieșeau din pandemie și erau dornici să revină la activitățile sociale. De la bun început, Maricica Dumitrache le-a vorbit sătencelor despre scopul final al acestor reuniuni.
”Ca să putem face un produs turistic a trebuit să umblăm la ceea ce le oferim turiștilor. Și le vom oferi experiențe care se desfășurau în zona de acasă, îi vom învăța o horă și o sârbă, să coasă o cămașă, să participe la viața comunității!”
Acum, în fiecare joi, sovejencele se întâlnesc la șezătoare. Unele cos ii, altele tricotează, iar altele pregătesc firele care vor lua forme sub mâinile îndemânatice. Importantă este, însă, atmosfera de bucurie care însoțește ficare reuniune.
”La noi a existat tradiția șezătorilor. De când se lăsa postul Crăciunului până după postul Paștelui, femeile se adunau. Se adunau, de obciei, în casa unei femei care avea pus războiul de țesut și care nu putea să plece de acasă. Se duceau toate cu lucrul. Invitația suna așa: ”Te aștept cu lucrul!” sau ”Mai vino cu lucrul pe la noi!”. Și fiecare se ducea cu ce avea de lucru. Fetele tinere de măritat se duceau și ele cu cămășile, acolo erau văzute de viitoarele soacre, dacă lucrează bine, dacă se poartă bine. Băieții mai apăreau și ei pe la ferestre și făceau glume. Iar dacă fetele tinere erau bine plăcute, apoi se duceau la ele pețitorii.”
La Soveja, una dintre cele mai frumoase așezări de munte din Vrancea, acesta este doar un prim pas spre reactivarea turistică a localității, fostă stațiune în perioada comunistă. Atunci, la Soveja, veneau minerii la refacere,în baza de tratament. Acum, oamenii încep să-și pregătească locuințele în care să-i primească pe turiști.
Adaugă comentarii