Actualitate

”SUPER LEU”, CEL MAI MARE FALSIFICATOR DE BANCNOTE DE PLASTIC DIN LUME, A PLASAT ȘI LA BUZĂU BANI FALȘI

Cel mai mare falsificator de bancnote de plastic din lume și cel care a reușit să producă cele mai mari falsuri din istoria României a fost prins de polițiști zilele trecute. Grupul pe care acesta îl coordona a falsificat bancnote de 100 de lei, în valoare de 1,7 milioane de lei. Banii fără valoare au fost plasați în mai multe județe, inclusiv la Buzău, spun  anchetatorii. Polițiștii din Buzău susțin însă că nu dețin informații despre momentul la care Radu Theodor Croitoru a trecut prin Buzău și a plasat bani falși și nici ce achiziții a făcut, ancheta fiind coordonată de București. Cert este că Buzăul apare pe lista județelor în care individul a adus bancnote contrafăcute.

​Potrivit DIICOT, bărbatul, considerat cel mai mare falsificator de bancnote de plastic din lume, a reușit să producă cele mai bune falsuri din istoria României. El a coordonat o rețea care începând cu 2014 a falsificat bancnote de 100 de lei în valoare de 1,7 milioane de lei, iar procurorii DIICOT spun că falsul era aproape imposibil de identificat, din acest motiv a fost denumit generic “super leu”.

Trei persoane au fost duse la auderi în urma percheziţiilor desfăşurate miercuri în Bucureşti şi în Buşteni, dar liderul grupării a fost singurul reţinut şi apoi arestat. Ceilalţi doi membri ai grupării pe care acesta o conducea au fost pplasați sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, potrivit DIICOT.

Ei sunt acuzați de constituire a unui grup infracţional organizat, falsificare de monedă, complicitate la falsificare de monedă, punerea în circulaţie de valori falsificate, complicitate la punerea în circulaţie de valori falsificate, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, complicitate la deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, înşelăciune şi complicitate la înşelăciune.

Procurorii DIICOT spun că în primăvara anului 2014 trei persoane au constituit un grup infracțional care s-a specializat în falsificare de monedă și punerea în circulație de valori falsificate, grup care își desfășoară activitatea și în prezent. Până acum, membrii grupării au reușit să falsifice 17.065 de bancnote din cupiura de 100 lei, prejudiciul ridicându-se la aproximativ 1.706.500 lei.

Liderul grupului infracțional avea rolul de a-i coordona pe ceilalți membri, fiind implicat în procurarea/deținerea de materiale și instrumente necesare falsificării, în falsificarea de monede și punerea acestora în circulație, inducând astfel în eroare mai multe persoane.

În urma cercetărilor, s-a constatat faptul că, într-un interval relativ scurt de timp, liderul grupului a reușit să producă cele mai bune falsuri din istoria României și să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume.

Cum acționa Super Leu

Conform anchetatorilor, bucureșteanul s-ar fi apucat de afacerea cu falsuri în 2014 și de atunci ar fi pus în circulație 17.065 de bancnote de 100 de lei. Folosea bani falși doar pentru el și avea o metodă simplă: mergea la magazin, cumpăra o apă de 3 lei cu bancnota falsă de 100 de lei și primea restul în bani reali.

“Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Oficiului Național Central pentru Combaterea Falsului de Monedă au desfășurat activități de monitorizare a fenomenului de plasare a acestui tip de contrafacere, iar ca urmare a calității superioare a reproducerii, fiind realizate pe suport de polimer și având imitate toate elementele de siguranță destinate publicului (inclusiv microperforațiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care își schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă), fals aproape imposibil de identificat de către persoanele care intră în posesia acestora, din acest motiv a fost denumit generic <<SUPER LEU>>”, afirmă DIICOT.

Evoluția acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când aceasta era identificată în circuitul financiar cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulație de momentul identificării bancnotei. În toate situațiile în care erau identificați martori (casieri ai unităților comerciale sau alte altor instituții financiare – bănci comerciale) nici unul nu a putut oferi suport informațional întrucât nu și-a dat seama la momentul încasării că bancnota este un fals.



Publicitate