Ocazie unică pentru producătorii locali, fermierii și reprezentanții turismului local, prima conferință slow food organizată la Buzău a fost un eveniment la care participanții au putut face schimb de experiență și de idei pornind de la un numitor comun: mâncarea și băuturile bio și artizanale. Întâlnirea a avut loc vineri, iar la finalul prezentărilor concluzia a fost una clară: ” Buzăul nu are nici palate, nici castele, nici cetăți, dar are mâncare”. Cu alte cuvinte, este pe drumul cel bun sau…”pe o trambulină”, cum a spus un antreprenor buzoian, dar ”îi lipsește legătura între producător, între cei care fac produse artizanale și cei care lucrează în HoReCa”.
După ce a organizat prima piață a artizanilor din Buzău, comunitatea Slow Food a adus pe aceeași scenă producători, fermieri și reprezentanți activi din turismul local. Întâlnirea a fost organizată vineri și, timp de câteva ore bune, invitații au putut învăța, unii de la alții, cum ar putea colabora astfel încât, în final, Buzăul să devină atractiv.
”Este un schimb de experiențe, de bune practici. Dorim să arătăm ce înseamnă produse artizanale, agricultură biologică. (…) Se poate și la Buzău. Dacă avem ofertă, există și cerere. Nu invers. Sincer, nu suntem exact unde trebuie să fim. Nu suntem sută la sută bio, natural. Mai avem de lucrat. Dar este un început și mergem mai departe”, a spus Thorsten Kirschner, fondatorul Slow Food și organizator al evenimentului.
Conferința Slow Food a subliniat tot ce are Buzăul mai bun, respectiv gastronomia locală. Ei bine, acesta este și punctul din care s-a plecat în urmă cu 16 ani și care a dus la ceea ce avem astăzi, din punct de vedere turistic. Cristina Partal, președinta Antrec Buzău, a vorbit despre primele evenimente de promovarea turismului buzoian în centrul cărora se aflau tot bucatele tradiționale.
”Noi, în 2008, alături de oamenii de Antrec Buzău, aveam 8 evenimente anuale în care nu exista să nu facem vreo expoziție gastronomică. La acel moment, în 2008, erau 30 de pensiuni, astăzi sunt 75. Au trecut 16 ani, mai avem ceva de îmbunătățit? Mie mi se pare că da, și suntem pe drumul cel bun”. Vorba lui Thorsten, ”Buzăul nu are nici palate, nici castele, nici cetăți”. Deci, ce avem? Avem obiective turistice absolut excepționale , recunoscute în familia Unesco, și avem mâncare. 2008 a fost momentul în care babicul de Buzău a fost inclus în meniul pensiunilor din rețeaua Antrec Buzău. 2008 a fost momentul în care cârnații de Pleșcoi au fost lansați oficial prin sărbătoarea cârnaților de Pleșcoi”, a spus Cristina Partal, președinte Antrec Buzău.
Gustul produselor artizanale este în continuare punctul forte al Buzăului.
”Nu avem conace, nu avem castele, nu avem atracții turistice de top, cu excepția Vulcanilor Noroioși, și atunci trebuie să inventăm ceva: mâncare, cultură, socializare. Combinația între plimbare și mâncare este ceva care trebuie să dezvoltăm neapărat și unde văd eu un potențial enorm pentru Buzău ca destinație turistică, inclusiv pentru turiștii străini, nu doar cei români. (…)Trebuie să lucrăm la calitatea produselor, trebuie să cooperăm , să le promovăm și să inventăm ceva nou: să facem evenimente altfel, să mergem și la sate, nu doar la Buzău și Berca, să atragem turiști și în zonele mai izolate, iar acesta un scop pe care îl avem”, a transmis Thorsten Kirschner, fondatorul Slow Food și organizator eveniment.
Ce ne lipsește? Ne spune un producător cu o afacere de succes în Brașov.
”Ar trebui continuat procesul de recunoaștere a produselor pe scheme de calitate europeană, așa cum s-a întâmplat cu cârnații de Pleșcoi, cred că există cel puțin trei produse care ar putea să fie recunoscute. De exemplu, ceapa de Buzău și covrigii de Buzău ar putea fi recunoscute pe scheme de calitate europeană care să nu facă altceva decât să scoată în față calitatea produselor și patrimoniul gastronomic al acestei zone. O a doua recomandare pentru Buzău ar fi încurajarea consolidarea lanțurilor scurte alimentare, și asta nu înseamnă neapărat distanță, ci înseamnă numărul de actori care sunt între producători și consumatori. Cu cât acest lanț este mai scurt cu atât beneficiile sunt de ambele părți, și pentru producători și pentru consumatori”, a declarat George Cățean, producător local Brașov și reprezentant Slow Food Brașov.
La rândul ei, Iuranda Kirschner a subliniat alte lipsuri pe care acum comunitatea Slow Food, inclusiv prin această conferință, încearcă să le acopere.
”Lipsește legătura între producător, între cei care fac produse artizanale și cei care lucrează în HoReCa. Pentru mine, cel puțin, lipsește complet. Lipsește respectul celor care cresc animale față de animalele pe care le cresc, lipsește respectul celor care pun o roșie pe masă și poate ar trebuie să gândească că nu trebuie stropită. Lipsește legătura între tot lanțul valoric care există în turism. Noi încercăm să le legăm între ele. De când am fondat Slow Food, am încercat să folosesc produsele celorlalți artizani și să creez rețete. Am luat piept de pui și l-am marinat în mied și mi s-a părut că este extraordinar de bun. Adică am încercăm să completez ingredientele mele și să le folosesc și pe ale lor. Un alt exemplu, am făcut mușchi de porc cu vinul de mure”, a spus Iuranda Kirshner, membru fondator Slow Food.
Cert este că turismul buzoian este în continuă dezvoltare, iar un exemplu vine din zona Colți-Aluniș, acolo unde un antreprenor din București reușește să aducă mii de turiști pe an.
”Cred că în prezent, din punct de vedere turistic, Buzăul este pe o trambulină. Eu pariez pe dezvoltarea unui turism sustenabil. Noi lucrăm activ în atragerea turiștilor străini și asta este parte din planul la care lucrăm pentru următorii doi-trei ani. Vrem să creștem numărul turiștilor străini care vor experiențe autentice, într-un zonă bogată natural, cum este a noastră. Acum, majoritatea turiștilor sunt români. Dar este și un turism de weekend pentru că vorbim de vizitatori din orașele mari care ajung la noi pentru două-trei zile. Noi vrem să le oferim tururi complete, în regiune, de 6-7 zile”, a spus, la rândul ei, Iulia Sîrbu.
Din cadrul evenimentului nu a lipsit nici degustarea de produse locale. Toate aceste produse pot fi degustate și în zilele de sâmbătă și duminică la Piața Artizanilor, eveniment organizat pentru al doilea an consecutiv, la Berca.
Adaugă comentarii