Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, ca aducere aminte a patimilor şi răstignirii lui Hristos. În tradiţia populară, busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul se duc la biserică pentru sfinţire, iar în timpul slujbei se păstrează lângă Cruce. În aceeaşi zi, în calendarul popular este Cârstovul viilor, începutul culesului viilor la români.
Crucea este unul dintre cele mai importante simboluri creştine, fiind menţionată ca semn al Fiului Omului (Matei, 24,30). Sinodul al şaptelea ecumenic (Niceea, 787) a stabilit definitiv că modul de cinstire al Sfintei Cruci să fie asemenea cu cel al Sfintelor Icoane, ea reprezentând semnul distinctiv al creştinilor.
Înălţarea Sfintei Cruci (Ziua Crucii), sărbătorită cu post şi rugăciune.
Tradiții și superstiții
O superstiţie spune că pe 14 septembrie, nu trebuie să se mănânce nici un fel de legume sau fructe care au înfăţişarea sau amintesc de cruce, usturoi, nuci, pepeni sau prune.
O tradiţie spune că în 14 septembrie, numită popular Răpciune, este Ziua Şarpelui. Este ziua „închiderii pământului”, când ţărâna înghite gâzele, insectele şi târătoarele. De acum înainte şerpii, alte reptile nu mai ies din adăposturile subterane până până primăvara viitoare, în 17 martie, când sunt Alexiile.
Se mai spune că aceasta este ziua în care florile vorbesc între ele, ştiind că apoi se vor usca.
Până în această zi, câmpurile de grâu trebuie arate şi semănate. Încă se mai poate semăna varză, spanac şi morcovi, se răsădeşte salata de iarnă, se culeg castraveţii şi se adună seminţele coapte din grădini.
De Ziua Crucii, în calendarul popular este Cârstovul viilor, sărbătoarea începutului culesului viilor, când se fac mustul şi vinul.
Adaugă comentarii