Actualitate

Cercetarea care arată, în premieră, de ce își abandonează elevii studiile și nu dau examenele finale. Ce măsuri s-au dispus

foto: ARHIVĂ

Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici şi Evaluare în Educație, instituție ce se află în subordinea Ministerului Educației, a realizat, în premieră, o cercetare care a avut ca scop să lămurească de ce un număr tot mai mare de elevi nu se înscriu și, implicit, nu susțin examenele finale, respectiv evaluarea națională și bacalaureatul.

Studiile s-au făcut la nivelul mai multor unități de învățământ din toată țara, iar concluziile au fost publicate zilele trecute. În cazul evaluării naționale, concluzia a fost că factorii ce influențează absenteismul la examenul de la sfârșitul clasei a VIII-a sunt diverși.

”Neparticiparea la EN VIII este influențată de o diversitate de factori. Acești factori variază în funcție de vârstă, distribuția pe sexe și apartenența etnică, precum și în funcție de mărimea și categoria școlii, statutul școlii, tipul de predare, forma de învățământ și mediul de rezidență al școlii”, arată raportul ce vizează evaluarea națională.

Detalii AICI.

Evaluarea națională și rezultatele obținute influențează, pe mai departe, liceenii, inclusiv atunci când vorba să nu susțină bacalaureatul. Cercetarea, care se raportează la situația din 2023, arată că băieții sunt mai predispuși să nu susțină examenul maturității. De asemenea, cu cât notele din timpul liceului sunt mai scăzute, cu atât crește probabilitatea neprezentării la bacalaureat.

”Elevii care au urmat liceul în mediul rural au avut de aproximativ două-trei ori mai multe șanse să nu se înscrie la bacalaureat în iunie 2023. Șansele ca un elev să nu se înscrie la examen au fost de 2.19 ori mai mari cu fiecare creștere cu 1.12 ani a vârstei.  Elevii de gen masculin au avut de 1.11‒1.13 ori mai multe șanse să nu se înscrie la bacalaureat în iunie 2023. Elevii care nu au trecut de evaluarea națională ‒ fie pentru că nu au promovat, fie pentru că nu s-au prezentat ‒ au avut de peste trei ori mai multe șanse să nu se înscrie la bacalaureat în prima sesiune decât colegii care au promovat evaluarea națională. Șansele ca un elev să nu se înscrie la bacalaureat au fost de 0.36‒0.38 ori mai mari cu fiecare scădere cu 0.85 puncte a mediei din clasele V‒VIII.”, scrie în raportul ce vizează absenteismul la bacalaureat.

Raportul poate fi găsit AICI.

Ministrul Educației, Ligia Deca, spune că ambele cercetări reprezintă un instrument important în vederea implementării unor măsuri care să reducă fenomenul.

“Este pentru prima dată când avem studii de cercetare privind cauzele neparticipării la examenele naționale – un fenomen complex, influențat de o diversitate de factori. Mulțumesc Unității de Cercetare în Educație pentru realizarea acestui instrument esențial în proiectarea intervențiilor adecvate de politică publică: acestea trebuie să fie fundamentate pe dovezi şi pe recomandările cercetătorilor în domeniu”, a declarat ministrul liberal al Educației, Ligia Deca, citată într-un comunicat al Ministerului.

De altfel, mai arată sursa citată, Ministerul Educației a transmis deja inspectoratelor școlare o serie de măsuri, pentru a fi implementate în școli. Acestea sunt:

* organizarea şi desfăşurarea unui program adaptat şi intensiv de “Învăţare remedială”, cu o frecvenţă săptămânală, pentru elevii din anii terminali care în anul şcolar precedent au avut media generală mai mică de 7, în vederea pregătirii pentru Evaluarea naţională, respectiv examenul de Bacalaureat;

* monitorizarea prezenţei elevilor şi luarea măsurilor pentru prevenirea şi diminuarea absenteismului, inclusiv prin introducerea unui sistem de monitorizare a prezenţei la şcoală a elevilor şi de informare permanentă a familiilor acestora. Sesizarea cazurilor de absenteism ridicat la serviciile publice de asistenţă socială şi colaborarea cu acestea în vederea reintegrării elevilor la cursuri;

* susţinerea de către Inspectoratele şcolare judeţene şi din Bucureşti a unităţilor de învăţământ în implementarea proiectelor cu finanţare externă (PNRAS, ROSE) în vederea valorificării activităţilor şi resurselor acestora pentru prevenirea abandonului şcolar şi pentru creşterea rezultatelor la examenelor naţionale.