O zi în natură ar putea fi tot ce avem nevoie după o săptămâna grea, iar dacă am avea un loc de poveste cât mai aproape de casă atunci am putea spune că am găsit rețeta perfectă pentru relaxare. Ei bine, buzoienii ar putea spune că sunt norocoși pentru că Geoparcul Ținutul Buzăului este bogat atât în peisaje spectaculoase cât și în obiective unice. În plus, destinația nu este la mare distanță de municipiul Buzău așa că, pentru o zi de duminică, ar putea fi alegerea ideală. Astfel, pentru acest sfârșit de săptămână, Irina Țîrdea, managerul de destinație din cadrul Geoparcului Ținutului Buzăului, propune iubitorilor de drumeții un traseu nou pe parcursul căruia turiștii se vor bucura de locuri minunate dar și de obiective vechi de aproape 200 de ani.
Este vorba despre ”Ciupercile de la Bozioru și Drumul cu Trovanți”, un traseu ce va fi marcat din această toamnă și care poate fi parcurs, în aproximativ o oră și jumătate, atât de copii cât și de adulți.
”Urmând drumul șerpuit de la Berca spre Șuchea, poți face un ocol sau poți tranzita Comuna Odăile către Bozioru, oprindu-te pentru câteva ore să parcurgi unul dintre traseele pe care Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului le aduce în atenția turiștilor.
Pe parcursul acestuia te poți odihni în foișoarele care apar din loc în loc, locuri de popas amenajate de Primăria Bozioru, de unde poți admira dealuri sălbatice și dulci și văi adânci acoperite de păduri și fânețe unde se ițesc casele satelor foarte vechi și pitorești.
Parte integrantă a unității geografice denumită Valea Bălănesei, Odăile reprezintă o vale subcarpatică în care alternează dealuri înalte și joase, cu platouri reduse și depresiuni mici, cu așezări din timpuri foarte vechi”, spune Irina Țîrdea.
Însă, peisajele pitorești nu reprezintă singura atracție a zonei. Irina Țîrdea spune că, pe traseu, pot fi vizitate biserici vechi din lemn, iar una dintre ele are chiar un clopot cu pansonul Casei Regale.

”Ca obiective turistice și de patrimoniu sunt de menționat Valea Murătoarei, lacul generat de procese carstice pe sare denumit de localnici Lacul Ăl Mare – singura și cea mai importantă apă stătătoare din această zonă, un lac dulce pe un masiv de sare -, bisericile din lemn din satele Posobești (1827), Valea Fântânii (1850) și Capul Satului (1857) – la acestea din urmă vei descoperi felii de trovanți transformate în mese, în jurul cărora sătenii se strâng la sărbătoarea Învierii sau a praznicului, precum și un clopot cu pansonul Casei Regale- , tufuri vulcanice și străjerii semeți de la Malul Breaz, trovanții sub formă de ciuperci care scrutează zările sau stau de veghe pe marginea și pe drumul către sat.

Traseul, deloc anevoios, e înfrumusețat de o vegetație bogată, cu specii precum ulm, fag, stejar, gorun, corn, alun, păducel, gherghin, conifere etc, separată de o cărare șerpuită până deasupra trovanților, de unde poți admira, în zilele senine, piscurile semețe ale Carpaților de Curbură și ale Subcarpaților.
De asemenea, fauna întregește bogăția locurilor prin prezența căprioarelor, mistreților, lupului, râsului, ursului brun, a pisicii sălbatice și a unei mari varietăți de specii de păsări”, spune Irina.
În total, traseul are în jur de 3 kilometri, iar cei care vor pleca din municipiul Buzău trebuie să trece prin Berca Joseni, Valea Verzei, Cănești stânga Șuchia, Odăile.
”În condițiile în care va fi gata și drumul acela care coboară de la Plaiul Nucului către Bozioru, o altă rută ar fi pe partea cealaltă: Pârscov, Cozieni, Bozioru și se face dreapta către Odăile, deci Odăile e cumva un punct de legătură între Valea Verzei și zona aceasta cu Bozioru, Brăiești, Brătilești”, spune Irina Țîrdea.
Adaugă comentarii