După două luni de coșmar, în care mii de persoane au luptat cu virusul ucigaș, buzoienii pot respira ușurați. Valul patru al pandemiei aproape că a trecut. De la o zi la alta, tot mai puțin oameni sunt confirmați cu coronavirus, și tot mai puțini dintre aceștia au nevoie de internare. Spitalele au în sfârșit paturi libere, iar imaginea bolnavilor care erau tratați în mașinile persoanele a devenit acum o amintire. După aproape opt săptămâni în care unitățile medicale au fost asemănate cu frontul de luptă din timpul unui război, începe reorganizarea astfel ca restul bolnavilor, cu alte afecțiuni, să primească, încet încet, tot mai multe locuri, în timp ce numărul de secții alocate persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 să scadă. Totuși, autoritățile rămân în alertă pentru că valul cinci ar putea să se manifeste chiar imediat după sărbătorile de iarnă.
A venit după o perioadă de maximă relaxare și a lovit puternic, depășind toate așteptările specialiștilor. Atât mai pot spune despre valul patru al pandemiei, medicii și specialiștii în sănătate publică, însă dimensiunea dezastrului este arătată de cifrele negre ale celor aproape două luni în care noua tulpină Delta a dat peste cap viața buzoienilor.
La Buzău, coșmarul a început pe 1 octombrie, când rata de incidență depășea două cazuri la mia de locuitori, iar Mărgăritești era prima comună care depășea orice record înregistrat până atunci în județ. Era prima localitate unde rata de infectare ajungea la aproape 10 cazuri la mia de locuitori. În total, peste o mie de buzoieni erau deja infectați.
Și numărul lor a continuat să crească. La două săptămâni, județul era deja roșu. Peste 2500 de buzoieni erau confirmați, în același timp, cu SARS-CoV-2. Autoritățile erau în alertă, iar spitalele se organizau să primească un număr cât mai mare de persoane diagnosticate cu COVID. În fiecare zi se bătea un nou record negativ. Pe 15 octombrie, Rușețu era prima comună care depășea rata de incidență de peste 13 cazuri la mia de locuitori.
Finalul lunii octombrie, aducea cel mai mare număr de persoane infectate în același timp, în județul Buzău, de la debutul pandemiei: peste 3.600 de bolnavi erau fie internați fie, din cauza lipsei locurilor în spitale, se tratau acasă. Pe 31 octombrie, nu mai exista nicio localitate fără să înregistreze cel puțin un caz de COVID-19. Era vârful valului patru, iar într-o zi se înregistrau și 500 de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2. Și din păcate, bilanțul negru nu se oprește aici. Tot atunci s-a înregistrat, zile la rând, record de decese. 14, 12, 9 persoane, tineri și bătrâni, cu sau fără alte afecțiuni, își pierdeau viața în fiecare zi, după ce contractau și temutul virus.
Primele semne ale relaxării au început să se simtă după prima săptămână din noiembrie. Pe 22 noiembrie, județul a trecut din nou în galben, lăsând în urmă un total de 9533 de persoane infectate în timpul valului patru și, din păcate, 332 de vieți curmate ca urmare a infectării cu tulpina Delta.
Astăzi, Buzăul a înregistrat doar 37 de cazuri noi de COVID-19, iar scăderea îmbolnăvirilor se simte și în spitale. De exemplu, Spitalul Județean Buzău sunt internați astăzi doar 113 persoane, dintre care 15 la ATI, adică de aproape jumătate față de cel mai mare număr de bolnavi COVID internați în unitatea medicală, în vârful valului patru al pandemiei.
Și la Râmnicu Sărat sunt astăzi puțini bolnavi, doar 69, însă, la fel ca la Județean, paturile de Terapie Intensivă sunt toate ocupate.
Spitalul de la Nehoiu mai are 16 pacienți pe cele 45 de paturi create pentru bolnavii COVID.
Dat fiind numărul mic de bolnavi, Direcția de Sănătate Publică a decis ca, încet, încet, în spitale să se revină la organizarea secțiilor și a paturilor ca înaintea valului patru. Cu alte cuvinte, să fie redate cât mai multe paturi bolnavilor cu alte nevoi medicale decât COVID.
„La COVID lucrurile stau mai bine astăzi pentru că rata de infectare a mai scăzut. A scăzut la 2,31 la județ și 3, 26 pe municipiu Buzău. Suntem în scădere, ceea ce s-a văzut și din prezentările la camerele de urgență și din gradul de ocupare a paturilor, motiv pentru care au și început programul de reziliență, adică la o modificare cu privire la numărul paturilor de COVID în favoarea celor non-COVID. Știți că orice plan de reziliență presupune și o garanție a faptului că, în funcție de rata de infectare se va reveni în cel mai scurt timp posibil la paturile inițial autorizate. În cadrul acestui context epidemiologic, noi am gândit să menținem cu structură de COVID 4 spitale și anume spitalul Nehoiu care va rămâne exclusiv celor îmbolnăviți COVID, Râmnicu Sărat, care va îngriji și non-COVID-ul, la fel ca SJU Buzău, Smeeni, care va avea aceeași structură mixtă, iar la CFR ne-am hotărât să facem doar îngrijirea pacienților non-COVID care se prezintă ulterior trecerii prin secții cu diferite grade de afectare pulmonară și necesită totuși o îngrijire medicală mai serioasă, deci presupun internarea”, a explicat Carmen Scântei, medic epidemiolog.
Totuși, autoritățile de sănătate publică rămân în alertă pentru că estimează ca din ianuarie să fie înregistrată o nouă creștere a numărului de infectări, dat fiind perioada sărbătorilor, când oamenii călătoresc și se formează aglomerații de persoane.
“Așa cum suntem și noi informați pe circuit medical. Ne așteptăm la valul 5 care în alte țări europene deja și-a făcut apariția. Nu știm și nici nu mai putem să avansăm idei despre valul 5 despre amplitudinea pe care el poate să o aibă pentru că structura virusului circulant poate fi stabilită la acel moment și nu putem să mergem pe ideea că vom avea o acoperire vaccinală la nivel național care să reducă riscul de dezvoltare a unei epidemii cu un nivel foarte înalt”, a explicat dr. Carmen Scântei.
Adaugă comentarii