Mesele neregulate, alimentația necorespunzătoare, dulciurile consumate în exces și lipsa de mișcare și odihnă pot duce, din păcate, la rezultate neplăcute dar și grave din punct de vedere al sănătății. Obezitatea și diabetul sunt doar două dintre urmările grave ale exceselor alimentare și, din păcate, sunt din ce în ce mai întâlnite și în rândul copiilor. Statisticile oficiale, prezentate de Direcția Județeană de Sănătate Publică Buzău, arată că județul înregistrează în fiecare an zeci de copii care se confruntă cu probleme de greutate, iar vârsta critică este cuprinsă între 10-14 ani.
De exemplu, în 2019, Buzăul a înregistrat 115 cazuri noi de obezitate în rândul copiilor, iar anul trecut 96. Deși cifrele indică o ușoară scădere, specialiștii spun că realitatea ar fi cu totul alta pentru că în 2020 prezența în cabinetele medicilor a fost mult redusă de restricțiile impuse de pandemia de coronavirus.
Pe de altă parte, fenomenul este remarcat și de specialiștii în Nutriţie şi Boli Metabolice. Aceștia spun că principalele cauze ale obezității în rândul copiilor ar fi lipsa de mișcare și gustările în exces dintre mesele principale, uneori chiar și după cină.
Iată câteva sfaturi utile din partea medicului Apriliana Stănescu, specialist Nutriţie şi Boli Metabolice în cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău astfel încât obezitatea la copii să fie evitată la timp.
- Ce greșeli fac părinții în privința alimentației copiilor, în cazurile când se ajunge la obezitate sau la diabet?
Dr. Apriliana Stănescu: „Obiceiurile alimentare învățate în copilărie au impact și în viața de adult, așadar părinții au un rol foarte important în a încuraja și învăța pe copii să facă alegeri alimentare sănătoase. Trebuie stabilite și acasă dar și în afara casei reguli pentru o alimentație sănătoasă, iar părinții trebuie să fie un exemplu pozitiv în această direcție pentru copii. În general, copiii sunt cei care mă impresionează cel mai des. Este greu să auzi din gura unui copil că nu îi place de el, că vrea să scape de <colăcelul de pe burtică> sau că este batjocorit la școală de ceilalți copii, că a primit porecle sau că s-a râs de el la ora de sport, că nu poate face anumite exerciții fizice.
De multe ori părinții află acest lucru de la copilul lor chiar în cabinetul medical. Ne confruntăm, în ultimii ani, cu o schimbare majoră a alimentației.
Sunt accesibile o multitudine de alimente nesănătoase cu aspect și gust îmbietor, mai ales pentru copii.”
- Știm că dulciurile reprezintă un punct vulnerabil în alimentația fiecărui copil. Ar trebui excluse complet din alimentația copiilor? Cât dulce este suficient pe zi?
Dr. Apriliana Stănescu: „Complet nu pot fi excluse din alimentația copiilor, însă ele trebuie să fie consumate cu moderație și nu zilnic, iar dulciurile concentrate din comerț pot fi înlocuite cu dulciuri făcute în casă (cum ar fi plăcinte, prăjituri făcute cu fructe și mai puțin cu creme, folosind făina integrală/de secară), fulgi de cereale, fructe uscate pentru a nu adăuga zahăr sau pentru a folosi foarte puțin. Alternativa sănătoasă la zahăr, sunt fructele care asigură și vitamine și fibre, necesare unei dezvoltări corecte a copilului.”
- Cum ar trebui să arate un mic-dejun complet și sănătos pentru copii?
Dr. Apriliana Stănescu: “Micul dejun este cea mai importantă masă din zi, cea care îmi dă energie pentru prima parte a zilei și care se consumă prima. Este și o zicală: <Micul dejun îl mănânc singur, Prânzul îl împart cu prietenii Iar cina o dau dușmanilor>. Un mic dejun sănătos cuprinde: cereale, pâine integrală, fructe, legume și putem asocia proteine: ou, lapte, brânză, carne slabă. O variantă bună pentru a îndulci este mierea.”
- Educația nutrițională este aproape inexistentă în școli. Credeți că ar trebui introdus un curs de educație nutrițională, măcar o oră pe săptămână?
Dr. Apriliana Stănescu: „În ceea ce privește instituțiile statului, școlile, pentru că numărul de persoane care suferă de obezitate este în creștere an de an, este nevoie de prevenție, educație și alocare de resurse, atât materiale cât și umane.
Susțin introducerea în programa școlară a orelor de educație pentru sănătate, în care copiii să învețe care sunt alimentele sărace din punct de vedere nutritiv și cele bogate în calorii. Înainte de pandemie, obișnuiam să merg deseori, în perioada <Săptămâna altfel>, să le vorbesc copiilor despre ce înseamnă o alimentație sănătoasă și ce rol important are sportul în viața noastră. Îmi plăcea că elevii erau receptivi și activi la acele ore și cu siguranță voi continua și pe viitor.”
Adaugă comentarii