Actualitate

Peste 1000 de elevi buzoieni au abandonat școala în anul pandemiei de coronavirus. Sunt însă și copii care au revenit în bănci după ce spuseseră ”Adio, școală!”

Punct final anului școlar 2020-2021. Trăgând linie, autoritățile din învățământul buzoian pot vorbi acum despre abandonul școlar si despre proporțiile acestui fenomen, la nivelul județului. Rata abandonului școlar este diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel al elevilor aflați în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la începutul anului.

Potrivit șefului Inspectoratului Școlar Județean Buzău, Ionel Meiroșu,  circa 800 de elevi din ciclul primar și gimnazial au abandonat anul acesta școala, dar și 280 de elevi de liceu ori școală profesională.

Pe de altă parte, există și copii care s-au reintegrat și au revenit la școală după ce au abandonat-o. Vorbim despre 48 de elevi de la ciclul primar până la liceu.

Având în vedere că la nivelul județului sunt 65 de mii de elevi înscriși, ponderea celor care au renunțat la școală este acum, înaintea corigențelor, de 1.06 la sută, situația exactă urmând a fi întocmită doar după ce copiii cu medii proaste vor fi trecut sau nu de testările din toamnă.

Conform raportărilor la nivel național, cea mai mare rată de abandon școlar este la începutul și la finalul ciclului de învățământ, la clasele pregătitoare și a V-a, în ciclurile primar și gimnazial, iar cel mai intens fenomen de abandon școlar este în mediul rural.

Dar, abandonul școlar a crescut la toate nivelurile de învățământ, potrivit rapoartelor oficiale despre starea învățământului preuniversitar și universitar.

De regulă, abandonează mai mult băieții decât fetele, dar anul trecut a avut loc o creștere similară a abandonului la ambele sexe.

Efectele abandonului școlar: 

Abandonul școlar generează șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate. Sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri renunță prea devreme la studii: probleme personale sau familiale, dificultăți de învățare sau o situație socioeconomică precară, potrivit Comisiei Europene. Alți factori importanți sunt funcționarea sistemului de învățământ, atmosfera din școli și relațiile dintre profesori și elevi.

Efectele abandonului şcolar se resimt pe termen lung asupra evoluţiei societăţii şi creşterii economice. Cei care au părăsit timpuriu şcoala au tendinţa să participe mai puţin la procesul democratic şi sunt cetăţeni mai puţin activi. Abandonul şcolar afectează şi procesul de inovare şi creştere, pentru că aceasta se bazează pe forţa de muncă competentă în întreaga economie, nu doar pe cea din sectoarele de înaltă tehnologie.