Peste 40 de agenți economici care își desfășoară activitatea pe Bulevardul Unirii au formulat și semnat o petiție prin care le cer autorităților măsuri urgente care să rezolve problemele apărute după implementarea proiectului de resistematizare. Aceștia arată că eliminarea locurilor de parcare îi afectează pe de o parte pentru că nu se mai pot aproviziona cu marfă, iar pe de altă parte prin pierderea cu aproape o treime din numărul clienților.

”Proiectul de resistematizare a Bulevardului Unirii ne afectează grav. Începând cu trasarea și apoi resistematizarea zonei, un proiect ce ar fi trebuit să ne facă tuturor viața mai ușoară se dovedește că ne pune piedici imense în gestionarea activității zilnice. De mai bine de o lună, de când se aplică noile reguli, totul s-a transformat pentru noi într-un adevărat calvar. Lipsa parcărilor, a unor locuri minime pentru aprovizionare, hăituirea noastră și a clienților noștri de către poliție, toate fac ca afacerile noastre să aibă pierderi majore. În medie, vânzările au scăzut cu aproximativ 30% și estimăm că în câteva săptămâni mulți dintre noi ne vom afla în situația de a închide și apoi de a da faliment! Pe noi nu ne-a întrebat nimeni ce ar trebui făcut în zonă, care ne sunt sugestiile pentru a participa activ să aducem plus valoare zonei, iar proiectul care ne-a fost prezentat inițial nu are nici o legătură cu rezultatul final și cu realitatea cu care ne confruntăm”, spun agenții economici în petiție.
Senatorul PNL de Buzău Vlad Pufu a aflat, de la autoritatea de implementare a proiectului, că bulevardul central nu trebuia să arate așa cum este în prezent. Despre acest subiect, Șansa News a scris aici.
Într-o postare făcută pe Facebook, parlamentarul arată că resistematizarea trebuia făcută în așa fel încât zona modernizată să atragă noi investitori.
”Uniunea Europeană ne dă bani nerambursabili ca să ne facă bine, nu rău! Resistematizarea Bulevardului Unirii trebuia să pornească de la a pune în valoare mai bine zona și potențialul ei comercial, folosindu-ne cu cap de fondurile alocate de UE. Pentru asta sunt dedicate astfel de finanțări: să crească zonele, să fie modernizate, astfel încât să genereze venituri din taxe și impozite. Situația prezentă este exact opusul: mulți își vor închide afacerile, iar în locul lor nu vor veni alți investitori. Dacă tot zicem că Buzăul se dezvoltă, noua zonă trebuia să atragă după modernizare lanțuri celebre, gen Zara, DM, Tommy Hilfiger și așa mai departe. Ca să mă fac înțeles, acolo trebuia să existe deja un concept de la care să plecăm: partea de viziune a orașului ”smart” de tip modern, atinsă prin banii UE, și cealaltă parte, cu parcări și alte elemente necesare, prin bugetul propriu al Primăriei. Ce a făcut Primăria am înțeles și am văzut cu toții. Nu a plâns de mila nimănui, că așa susține, a luat un proiect plimbat prin mai multe orașe, care, apropo, au aceleași probleme, și l-a încorporat cum s-a putut. Drept urmare, nici pista nu e pistă, nici parcarea nu e și practic nimic nu se potrivește. Singurul lucru de fală a fost invocarea sumei de 13,5 milioane de euro, atrasă de la UE. De parcă e o competiție să luăm banii europeni cu orice preț, nu și să facem lucruri folositoare cu ei, care să ne ajute, nicidecum să ne încurce”, scrie senatorul Vlad Mircea Pufu.
Acesta mai arată că modernizarea zonei era necesară, nu însă și amploarea lucrărilor. Practic, spune senatorul, o sistematizare eficientă se putea face și cu bani de la bugetul local.
”O spun cu toată responsabilitatea: dacă acest proiect ar fi fost analizat foarte bine înainte și nu s-ar fi realizat pompieristic, modernizarea Unirii putea fi făcută cu bani de la bugetul local, conform necesităților zonei, nu în condiții impuse. Să mai adaug că Primăria se împrumută la bancă pentru un Aquapark de aproape 13 milioane de euro? Adică exact cât a costat actualul proiect Unirii…”, mai spune senatorul PNL de Buzău, Vlad Pufu.
Soluțiile pentru amenajarea unor parcări sau puncte de staționare dedicate obiectivelor comerciale din zonă nu sunt epuizate nici acum, dar, dacă vor fi adoptate, acestea trebuie finanțate de la bugetul local, iar modificarea proiectului european poate presupune si returnarea unor procente din fondurile alocate, dacă sunt afectați indicatorii asumați.
Adaugă comentarii