Actualitate Economie

Se face speculă cu zahăr și ulei în România? Ce nu ia în calcul Consiliul Concurenței?

Prețurile au explodat, în ultimul an, la mai multe alimente, iar românii caută vinovații. Cine sunt vinovații? E ușor să pornești o vânătoare de vrăjitoare, să arăți cu degetul spre speculanți sau spre autoritățile statului. Dar, aici, nu voi face așa ceva. Vă propun să facem o analiză mai detaliată asupra motivelor care stau în spatele valului de scumpiri. Românii merită să afle de ce plătesc mai mult pe un kilogram de zahăr, merită să primească explicații raționale și nu îndemnuri la ură împotriva unor dușmani închipuiți.

Cât costă produsele de bază în alte state

În România prețul mediu pentru zahăr a fost de 1.32 dolari pe kilogram, în luna martie 2023, conform globalproductprices.com. În Irlanda a fost 2.40 dolari, în Norvegia 2.26, în Austria 2.18, în Slovacia 1.85, în Bulgaria 1.67, în Franța 1.64, în Cehia, Spania și Italia 1.53, în Grecia 1.42, în Germania 1.31. Avem, așadar, unul din cele mai mici prețuri la zahăr din zona europeană. Excepție face Ungaria, unde prețul a fost de 0.75 dolari pe kilogram. Dar, cu Ungaria, este o poveste specială, acolo guvernul Orban a plafonat prețurile pentru zahăr, făină, piept de pui și alte produse alimentare. Primul efect a fost acela că zahărul nu se mai găsea în magazinele din Ungaria, iar când se aducea, stocul se termina în câteva ore. Un alt efect este raționalizarea. Pe trademagazin.hu apare un anunț că în magazinele SPAR clienții pot cumpăra o cantitate mai mare de zahăr, piept de pui, ouă, etc. cu ocazia sărbătorilor de Paști, între 30 martie și 8 aprilie 2023, dar tot o cantitate limitată, ca să ajungă (poate) la toată lumea.

Cum stăm la uleiul de gătit? Notez aici că, în funcție de țară, acesta nu este întotdeauna de floarea soarelui. În România prețul mediu, în martie, a fost de 2.40 dolari pe litru, în Austria 5.44, în Germania 4.64, în Italia 4.58, în Cehia 3.94, în Franța 3.81, în Spania 3.70, în Grecia 3.65, în Bulgaria 3.06. Iarăși avem unul din cele mai mici prețuri din spațiul european.

Conform reuters.com, încă din toamna anului trecut, zahărul s-a scumpit foarte mult în aproape toate țările europene, datorită condițiilor climatice extreme care au determinat o recoltă mică de sfeclă de zahăr, dar și datorită creșterii prețurilor la energie și gaze. Producția de zahăr consumă multă energie. Dacă aceste prețuri au mai scăzut între timp, recolta de sfeclă de zahăr rămâne insuficientă. Astfel, producătorii de zahăr sunt obligați să liciteze prețuri foarte mari pentru a putea folosi o parte din cantitatea limitată de materii prime care există pe piață. Și producția de trestie de zahăr din Brazilia, cel mai mare exportator mondial de zahăr, a fost afectată puternic de vremea nefavorabilă.

Suspiciuni de cartel pe piața din România

Consiliul Concurenței a declanșat investigații asupra mai multor producători, pe care îi suspectează de speculă. Conform agerpres.ro, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a declarat:

Avem suspiciuni că unii producători au profitat de contextul economic actual, respectiv de creşterea inflaţiei, şi s-au înţeles să crească suplimentar preţurile de vânzare pentru unele produse, obţinând, astfel, profituri mai mari, nemeritate. Dacă, în urma investigaţiilor, vom constata acest gen de practici, le vom sancţiona drastic.

Conform observatornews.ro, Mircea Coșea, economist, a declarat:

Preţurile la alimente au crescut la asemenea măsură încât însăşi alimentaţia de bază e în pericol. Este speculă bazată pe înţelegeri între distribuitori şi producători. Este absolut clar. Consiliul Concurenţei s-a trezit târziu.

Concluzii

Ce scapă din vedere Bogdan Chirițoiu și Mircea Coșea? Contextul internațional. Este adevărat că prețul la zahăr și la alte alimente a crescut în România mai mult decât rata inflației, dar asta s-a întâmplat peste tot în Europa, cu excepția Ungariei (cea cu penurii și rații). Este clar că producătorii și comercianții au făcut eforturi deosebite să țină prețurile cât mai jos în România. În Bulgaria cetățenii au venituri mai mici, dar prețurile sunt mai mari la zahăr și ulei. Avem unele din cele mai mici prețuri din UE, însă Bogdan Chirițoiu risipește banii contribuabililor pe niște controale care lovesc tot în producători, pentru că așa i se pare lui, că s-au înțeles să crească prețurile.

Când faci un gard imaginar în jurul tău și refuzi să privești dincolo de el, atunci da, este ușor să îi acuzi pe producători de speculă. Dar este un an greu pentru toată lumea, iar companiile numai de așa ceva nu aveau nevoie! Să zicem că, în urma presiunilor statului, zahărul se va ieftini în România. Nu vom mai găsi zahăr în magazine și vor apărea traficanții de zahăr, care vor scoate acest produs peste graniță, de cele mai multe ori legal. Pentru că acest produs valorează mai mult în alte state europene. Iar dacă vrei să repari ce ai stricat și introduci raționalizarea zahărului, nu faci altceva decât să strici și mai mult.

Piața se va regla singură, tocmai datorită prețurilor mai mari de astăzi. Se va investi mai mult în culturile de sfeclă de zahăr și de trestie de zahăr, la nivel internațional. Agricultorii vor fi atrași de aceste culturi pentru că le asigură venituri consistente. Vom avea supraproducție, iar atunci prețurile vor scădea. Însă putem vorbi de autoreglare peste tot, cu excepția Ungariei. Aici agricultorii nu au nici un stimulent să investească în cultura sfeclei de zahăr. Se va regla și piața din Ungaria, dar cu ajutorul importurilor, iar acestea vor lovi în balanța comercială a Ungariei. Sărăcirea Ungariei, care poate fi prevăzută, își are rădăcina în politicile de azi de inspirație comunistă ale guvernului Orban. E o regulă generală, plafonarea prețurilor descurajează producția de bunuri.

Aș fi înțeles reacțiile lui Bogdan Chirițoiu și Mircea Coșea dacă în România aveam prețuri peste media europeană. Dar nu avem. Acuzațiile de speculă în alte state europene vin din partea curentului conspiraționist, nicidecum de la autorități sau de la economiști. Publicația The Economist nota în ianuarie 2023 că, în ultimele luni, prețul zahărului a crescut excesiv, mai mult decât în cazul oricărui alt produs. Francezii plătesc cu 23% mai mult decât în ​​urmă cu un an, italienii și spaniolii plătesc un plus de 51% iar în Germania prețul a crescut cu 63%.