Agricultura acum Tineri pentru România

România, în criză acută de mecanici agricoli. Profețiile unui agricultor care a investit în automatizarea afacerii:„Un tractorist va câștiga cât un IT-ist”

Agricultura românească este, ca mai toate domeniile de activitate ale economiei naționale, tributară crizei forței de muncă. Oamenii care puteau fi angajați în acest sector, cei cu o calificare sau necalificații, preferă slujbele peste hotare ori, mai rău, ajutorul social. Criza se perpetuează nu de ieri de azi, nici de câțiva ani, ci chiar de unul, două decenii, iar, în lipsa unor intervenții care să estompeze fenomenul, fermierii încearcă să își găsească soluții furnizate de progresul tehnologic. Ceea ce acum zece sau douăzeci de ani nici nu putea fi imaginat, astăzi, este o realitate tot mai prezentă: mașinile care preiau o bună parte din munca omului. Agricultura automatizată înseamnă, însă, investiții mari, iar cei care și le permit sunt fermierii care fac afaceri la scară mare. Adică cei care au exploatații mari, producții mari și venituri pe măsură ce pot fi reinvestite.

În spatele teoriei de mai sus stau nu doar observațiile directe, ci și multă știință. Știință pe care, de pildă, un tânăr fermier din Săgeata a învățat-o vreme de patru ani, pe băncile facultății, iar apoi a venit să o experimenteze în câmp. Răzvan Cățoiu, un fermier în vârstă de 29 de ani, lucrează, de șase ani, alături de tatăl său, la afacerea familiei. Este o afacere agricolă care, rezumată în câteva cuvinte, înseamnă cultivarea a 225 de hectare arabile.

Realitatea de astăzi nu corespunde prea mult visurilor pe care Răzvan Cățoiu le avea în copilărie sau în adolescență. Se visa un avocat care să apere legea, dreptatea și ordinea, să se dedice cauzelor, dar și rațiunii și bunului simț juridic, dar viața nu e întotdeauna cum o proiectezi. Familia sa lucra, încă din anul 1998, pământul, iar afacerea creștea. Suprafețele erau din ce în ce mai mari, la fel și volumul de muncă. Pe când era licean, mai toate finalurile de săptămână și le petrecea pe câmp așa că, fără să realizeze exact când, visul avocatului de succes a fost înlocuit de cel al fermierului dedicat pământului. Dar agricultura viitorului este cea în care investești, nu doar bani, ci și pregătire, iar Răzvan Cățoiu a realizat că dacă vrea să fie cu adevărat un sprijin în dezvoltarea fermei deținute de familie, trebuie să se școlească. A mers către Facultatea de Agricultură la Universitatea de Științe și Medicină Veterinară București, pe care a absolvit-o în 2015, moment în care a preluat ștafeta de la tatăl său. Odată preluată afacerea în propriile mâini, s-a înscris la un master în Protecția Agroecosistemelor și Expertiză Fitosanitară, iar în paralel a început să aplice ceea ce învățase în facultate.

Prima realizare de care tânărul fermier este foarte mândru este sistemul de irigații care asigură udarea a aproximativ 95 % din suprafața de 225 de hectare. Cum terenurile se află într-o într-o zonă unde apa nu e chiar la îndemână, Răzvan Cățoiu a ales un sistem de irigare prin tamburi. Nu este cel mai modern sistem, dar este unul extrem de eficient și funcționează simplu, pompând apa dintr-un bazin alimentat din trei foraje. Mai departe, apa ajunge la culturi cu ajutorul unor instalații care desfășurate de pe tamburi au raze mari de acțiune. Sistemul e complet automatizat, iar lucrurile decurg cu precizie matematică și atent monitorizat. În 24 de ore, se irigă, în medie, trei hectare. Investiția, evaluată la 250.000 de euro, a început în 2020, iar roadele s-au arătat la finalul anului agricol 2021 când tânărul fermier din Săgeata a reușit să scoată cu 3-4 tone mai mult la hectar, față de anii anteriori.

Criza forței de muncă a încetinit ritmul de creștere proiectat pentru multe afaceri agricole. O lecție pe care a primit-o și familia lui Răzvan Cățoiu care se ocupă de agricultură de peste 20 de ani, și nu de puține, ori a pierdut din roade și, implicit, bani, pentru că nu a avut suficienți oameni, pentru lucrările agricole obișnuite sau în campaniile de recoltare. Culturile de rapiță, grâu, floarea-soarelui și porumb, întinse pe sute de hectare, nu stau să aștepte rezolvarea crizei de forță de muncă. Tânărul fermier din Săgeata a înțeles acest lucru demult și și-a proiectat toate investițiile în tehnologii automatizate. Planurile au în spate fonduri europene, dar până când vor veni acestea, Răzvan și tatăl său au investit tot profitul obținut.

Întreaga țară se confruntă cu o lipsă acută de personal agricol. Utilajele agricole sunt performante, iar tinerii nu vor sau nu știu să le folosească. Vechii mecanici agricoli nu mai lucrează, iar fermierii nu mai au pe cine să angajeze. Disperați că nu găsesc angajați, agricultorii au solicitat liceelor din mediul rural să înființeze secții speciale în care tinerii să învețe să conducă tractoarele. În fapt, tinerii nici nu mai sunt ghidați către agricultură, astfel că în cadrul liceelor de profil specializările tind spre alte ramuri, cum ar fi cea de cofetar-patiser sau vânzător în unități de alimentație. Teoria este confirmată și de și de Cosmin Florea, director al Direcției Agricole Buzău:

„În general, este penurie  pe partea de mecanică agricolă, după cum vedeți, în cadrul liceelor agricole, nu se mai păstrează specificul de activitate, acum găsim patiseri, găsim fel de fel de specializări, și, în general, tinerii nu mai vor să se îndrepte către agricultură, acesta este cel mai mare of. În primul rând, trebuie voință, ceea ce în general tinerilor noștri le lipsește. Tinerii trebuie să muncească în primul rând, pentru  o calificare, chiar dacă nu ai un liceu la bază, o poți face și la locul de muncă. Ai un minim de cunoștințe obținute prin calificare, iar celelalte de la locul de muncă, iar apoi capeți experiența. Tinerii nu vor să muncească, activitatea agricolă rămâne constantă, chiar și pe timp de pandemie, aduce un venit echilibrat, iar de mâncare este nevoie tot timpul. Rămân fermele de familie, fermele mari nu se mai măresc ca și suprafață, ele se comprimă, foarte multe ferme și exploatații își aduc personal de afară:Asia, India, Nepal, pentru a suplini acest gol pe piața muncii.Utilajele nu mai sunt cele care erau acum 30 de ani, acum avem utilaje moderne, avem utilaje digitalizate, cu GPS, cu control automat, unde nici prezența omului în cabină nu este necesară mereu. Sunt lucruri pe care tractorul le execută în mod automat, sunt dinainte programate”.

Dar Răzvan nu folosește forță de muncă din alte țări, ci a pus un pariu pentru automatizarea afacerii. Este ceea ce se numește conceptul de agricultură 4.0, adică optimizarea performanțelor cu ajutorul tehnologiei și al inteligenței artificiale. Și, până când primul tractor fără șofer va ajunge pe terenurile familiei Cățoiu de la Săgeata, un obiectiv nu foarte îndepărtat, există alte lucruri imediate cu care pământul este ajutat să producă recolte mai bune. Tânărul fermier nu lucrează pământul doar primăvară și vara. L-am găsit la final de noiembrie pe câmp, cu tractorul, pentru lucrări. În locul clasicei arături de toamnă, terenurile familiei Cățoiu sunt supuse afânării. Brazda nemafiind întoarsă terenul rămâne mult mai compact și mai bogat în apă.

„Operațiunea solului pentru afânare înlocuiește arătura, clasica arătură, cu care sunt obișnuiți toți fermierii. Această lucrare are scopul de a capta apa în sol și de a nu o mai irosi. Noi nu mai întoarcem brazda, fapt pentru care terenul o să rămână mult mai compact și o să fie mult mai bogat în apă”, ne explică Răzvan.

Tot o noutate în domeniul agricol, pe care o întâlnim la marii agricultori, este rotația culturilor, pe care o practică și Răzvan Cățoiu. Atenția pe care o acordă însămânțării este foarte mare, realizând o rotație a culturilor, după reguli clare. După floarea soarelui, pune întotdeauna grâu sau porumb, după grâu însămânțează rapiță, după rapiță, porumb. Pe parcursul unui an agricol, plantele de cultură vor consuma anumite substanțe nutritive și apa din sol, iar printr-un asolament corespunzător, refacerea acestora este posibilă, fără să dăuneze naturii.

Și în timp ce prietenii săi își postează pe rețele sociale instantanee sau filmări cu ultimele generații de telefoane sau mașini, Răzvan nu se sfiește să arate că este la fel de conectat cu rețelele sociale, precum este cu tehnologia din domeniul agricol. Cu o sigură diferență: că și pe conturile de pe rețele postează subiecte care vin tot din pasiunea sa zilnică, agricultura. Așa că o postare pe Tik-Tok, care surprinde lucrările agricole, performanța sistemului de irigații sau evoluția unei culturi nu mai sunt o surpriză pentru cei care îi urmăresc conturile. Spre exemplificare, postarea de TIK-TOK, de mai jos!